România ar putea rata din nou șansa la Schengen: ce ne facem cu Europa?

Deși România încearcă să se „reabiliteze“în fața unei Europe civilizate după care am tânjit atâta timp, țara noastră a ajuns în fel de bătaie de joc a statelor „mai egale“din UE care concentrează țara noastră într-o minge de ping-pong pe care o pasează de colo-colo. Fie că este vorba despre Olanda, Marea Britanie, Germania sau Franța, toate aceste „regine ale Europei“își dau proba de severitate pe spinarea Bucureștilor. România parcă nu mai reușește să-și revină din pumnii mai-marilor UE, fapt ce nu face decât să nască angoase la nivel central. Ministrul francez de Interne a declarat, ieri, pentru postul de radio France Inter, că deschiderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria „nu este pe ordinea de zi“(a Consiliului JAI – n.red.), declarându-se „mai mult decât rezervat“, în legătură cu această posibilitate. „În prezent nu există o decizie în privința intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen și ca ministru de Interne, care participă la Consiliul miniștrilor de Interne din UE, sunt, evident, mai mult decât rezervat în legătură cu deschiderea, astăzi, a acestor frontiere, atât timp cât România și Bulgaria nu îndeplinesc anumite eforturi“, a declarat el. „Nu este astăzi pe ordinea de zi și vă spun acest lucru foarte clar. Nu la 1 ianuarie, atât timp cât nu vor fi luate măsuri pentru garantarea securității celorlalte țări și celorlalți cetățeni“, a explicat Valls. Deși nu existau semne ca Franța să se opună din nou după vizitele duplex la nivel de premieri ai  României și Franței, ocazie cu care s-a vorbit despre relansarea și întărirea parteneriatului strategic româno-francez, Parisul are o cu totul altă agendă pentru România. La declarațiile oficialului francez, România a reacționat impulsiv, la cald, de manieră amatoristă prin vocea purtătorului de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan. Gafând din nou, acesta a declarat că el știe mai bine care e poziția Franței pe subiect și și-a permis să-l alăture pe oficialul francez, figurii extremistului olandez, Geert Wilders (PVV). „Există o corespondență și o colaborare permanentă, continuă, între Guvernul României și cel francez și pe temaSchengen, vă pot spune că la Consiliu, când va fi pe ordinea de zi subiectul aderării României poziția franceză va fi mai grabă «da» decât «nu». Domnul ministru (Manuel Valls, n.r.) a răspuns mai degrabă politic pe un subiect care este mai degrabă tehnic. Atâta timp cât sunt îndeplinite toate condițiile de aderare la spațiul Schengen, alte argumente nu pot fi decât unele naționaliste și nu cred că domnul ministru se poate pune în aceeași linie cu extremistul olandez care a făcut acel miting împotriva României, în fața ambasadei din Olanda“, a declarat Ivan.

Misiunea pervertită a UE și proiecții pentru viitor

Pe fundalul acestui nou episod din „tragi-comedia Schengen“, fostul președinte al CE Jacques Delors (1985-1994), apreciază, în prefața unui eseu care vine înaintea alegerilor europarlamentare de anul, că cetățenii UE percep deja Europa ca pe „moșul cel rău“(„Père Fouettard“) care îl însoțește pe Moș Nicolae și îi pedepsește pe copiii neascultători și își pierd speranța. Eseul, institulat „Ce-am făcut din Europa?“, este scris de către jurnalistul francez Sébastien Maillard, corespondent la Bruxelles al cotidianului francez La Croix și specialist în problemele Europei de Est. Fostul președinte al CE Jacques Delors, cel care semnează prefața studiului jurnalistul francez, mai scrie că „popoarele suferă prea mult și încep să se îngrijoreze, inclusiv în economiile cele mai solide“și că „ele vor să vadă gesturi concrete din partea Europei“. „Situația actuală reprezintă un risc pentru democrație“, își exprimă îngrijorarea Jacques Delors. „Mi-e teamă că își spun, în fond, Uniunea Europeană este un Père Fouettard care se află acolo pentru a ne sancționa, a ne da amenzi, a ne constrânge. Speranța unde este? Există mișcări antieuropene și populiste, dar și mișcări inițiate de cetățeni care nu mai pot“suporta, avertizează fostul șef al CE. „Funcționării Europei îi lipsește pedagogia și simplitatea“, le transmite el liderilor instituțiilor și statelor membre UE. „Când cetățenii nu înțeleg cum merge sistemul și pe deasupra suferă, se enervează și coboară în stradă (…) O viziune asupra lumii este ceea ce le lipsește cel mai mult liderilor noștri. În cazul în care continuăm astfel, nu vom putea evita declinul, iar acest declin nu va fi plăcut pentru generațiile viitoare“, continuă Jacques Delors, în vârstă de 88 de ani. În final, fostul șef al CE oferă metaforic și un sfat liderului „Europei cu două viteze“: „Ceea ce ne trebuie sunt doi-trei lideri care să ia bastonul de pelerin și să încerce să reînvie spiritul vechi și bun“al părinților fondatori. Unul în care și România încă mai speră și la care a aderat în urmă cu șase ani alături de cetățenii ei.

Mădălin Necșuțu