Sankt-Petersburg 1703 – 2003

Cu trei secole in urma, tarul Petru I al Rusiei, supranumit cel Mare, se hotara sa intemeieze, in mlastinile Nevei, un oras care sa devina capitala Rusiei. Intreprinderea era gigantica si putini credeau ca are sorti de izbanda. Tarul a avut insa capitala sa, -Venetia Nordului-, a carei constructie o ridica la nivelul oraselor europene ale vremii. De-a lungul a doua secole, ea a fost, asa cum s-a dorit, -o fereastra catre Occident-. Arhitectura baroca si neoclasica sta marturie si astazi asupra splendorii orasului, Palatele Regale – devenite muzee – dau seama de dragostea pentru arta a lui Petru I si a urmasilor sai, pentru a nu o aminti decat pe Ecaterina a II-a. Orasul impresiona occidentalii prin eleganta sa, prin luxul balurilor nobiliare sau imperiale, prin noptile sale albe, prin nebunestile calatorii iarna cu saniile, prin imensele bogatii pe care cei mai multi nobili din vestul Europei nici nu si le puteau imagina. In plus, inca de la inceputuri, o efervescenta culturala domnea in Sank-Petersburg. Veneau aici artisti din toata lumea, exista o intelectualitate locala remarcabila, la curte si in casele boierilor se vorbea curent frantuzeste. A devenit intr-un timp relativ scurt un important centru cultural, care primea si raspandea, la randul sau, cultura. Anul acesta, impunatorul oras de pe Neva implineste, deci, 300 de ani. La Bucuresti, tricentenarul sanktpetersburghez este marcat prin cateva manifestari expozitionale si teatrale.

Ieri, in foaierul Teatrului National -I.L. Caragiale-, a fost vernisata expozitia Memoria unei civilizatii. Sankt-Petersburg 1703 – 2003, organizata de Biblioteca Nationala a Romaniei, sub egida Ministerului Culturii si Cultelor. Carti, fotografii, stampe, harti incearca sa schiteze o idee despre rafinata viata a orasului de pe Neva. Alaturi de cartile semnate de scriitori rusi de talia unor Andrei Belii, Alexandr Block, Dostoievski, printul Galitin, Gogol, figureaza lucrari de arhitectura, istorie, istoria artei, scrise de specialisti autohtoni ca Marina Viktorovna Iogansen, Aleksandr Kamenski, V. Klutcevski, G. Lebedev, sau straini. Retin atentia memoriile de calatorie ale lui Alexandre Dumas – tatal, Istoria Ecaterinei a II-a imparateasa Rusiei semnata de J. Castera, aparuta la Paris la inceputul secolului XIX, volumul cuprinzand extrase din depesele ambasadorilor Angliei si Frantei la Sank-Petersburg, aparut la jumatatea aceluiasi veac la Berlin si intitulat Curtea Rusiei acum o suta de ani. Marcelle Ehrhard face legatura intre orasul nordic si tarile romane, intr-o lucrare aparuta in 1938 la Paris: Un ambasador al Rusiei la Curtea lui Ludovic al XV-lea. Printul Cantemir la Paris. Evident, personalitatea celor doi tari straluciti ai Rusiei, Petru I si Ecaterina a II-a, a facut subiectul mai multor istorii. In expozitie sunt etalate Istoria Imperiului Rusiei sub Petru cel Mare, lucrare in doua volume aparuta la Paris in 1809 si 1821, Rusia in timpul lui Petru cel Mare, a istoricului englez Lindsey Hughes, Catherina cea Mare de Olivas L. Jay. Nu lipsesc, desigur, referirile la rolul Rusiei in evolutia europeana in general si a Balcanilor in special Slavii din balcani si criza austriaca de Charles Loiseau (Paris 1898), Vecchia Russia de Ettore Lo Gatto (Roma 1929), Memoriile secrete despre Rusia in timpul domniilor Ecaterienei a II-a si al lui Petru I de C.F.P. Masson (Paris 1859), Ecaterina cea Mare de Henri Troyat (Paris 1977).

Relatiile tarilor romanesti si mai ales ale Moldovei cu Rusia au cunoscut, de-a lungul timpului, intensificari si raciri, influente si respingeri. Se regasesc si acestea in expozitie in lucrarile unor G. Constandinescu (Testamentul lui Petru cel Mare. Hotiile din pustiile Rudsiei si Ioan Tergovisteanu – Bucuresti 1879), Matei Draghiceanu (Rusia contimporana: impresii si studii in excursiunile congresului geologic din St. Petersburg, Bucuresti 1898), Nifon Popescu (Calatorie in Rusia – Bucuresti, 1903), pentru a cita numai volumele mai vechi. Un capitol aparte este intitulat Documente din Colectiile speciale. Vizitatorul poate vedea aici Atlasul Istoriei Rusiei si a principalelor natiuni din Imperiul Rus, alcatuit de Pierre-Charles Levesque in 1812, cuprinzand si portrete gravate ale tarilor rusi, tiparituri religioase, volumul 24 al Operelor complete ale lui Voltaire, continand corespondenta cu Ecaterina a II-a, sau incitanta publicatie Noi memorii istorice, politice, anecdotice si literare, secrete si inedite, ale baronului Grimm, agent la Paris al curtii Rusiei si Poloniei, sau cronologia curioasa a personajelor celebre care au ilustrat ultimul secol, urmata de realtarea calatoriilor sale, carte in doua volume, aparuta la Paris in 1834, lucrari literare si stiintifice despre Rusia semnate, intre altii, de renumiti scriitori romani, dintre care ii amintim pe Gheroghe Asachi, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Sturdza, Dimitrie Cantemir.

Partituri, coperte de discuri, afise de spectacol, fotografii ale monumentelor importante din oras, mai ales ale Palatului de iarna, completeaza expozitia.

Prezent la vernisaj, acad. Razvan Theodorescu, ministrul culturii si cultelor, a amintit rolul marii culturi ruse in concertul european: -Petru I a vrut sa ridice o mare capitala. Si a vrut sa o faca intre o mare infrangere, cea de la Narva, si o mare victorie, cea la Poltava. Aceasta capitala este o provocare demna de o imensa tara, care in timpul lui Petru ajunsese de la Pskov la Baltica, un imperiu care intra in concertul european prin acest oras-. Ministrul culturii a amintit capodopere dedicate orasului, cum ar fi Calaretul de Arama de Puskin, -povestea statuii lui Falconet, dedicata lui Petru cel Mare, cea care poarta inscriptia <Petro Primo, Catharina Secunda>-, opere in care vezi toata maretia acestui imperiu. -Civilizatia Sankt-Petersburgului, a continuat ministrul, a iradiat in spatiul romanesc. Trebuie sa stiti cate carti ne-au venit de acolo, ce a insemnat romanul rusesc, scris in mare parte la Sankt-Petersburg, pentru romanul european, trebuie sa spunem ca intreaga arhitectura palatiala a Iasiului aminteste in primul rand de Sankt-Petersburg. Formule de civilizatie dintre cele mai diverse, de la urbanism la masonerie, au venit prin filiera petersburgheza…-

La randul sau, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti si-a exprimat gratitudinea pentru aceasta celebrare in Romania a culturii petersburgheze.