Razboinicii din Xi-An si -Cucerirea Braziliei-

In cateva zile, se inchide la Sao Paulo cea mai importanta expozitie de arta chinezeasca realizata vreodata in afara hotarelor tarii. In uriasul parc Ibirapuera, locul atator Bienale de Arta Plastica de prestigiu mondial, in Pavilionul Oca, se deschidea la 21 februarie 2003, in prezenta presedintelui Luiz Inacio Lula da Silva, a ambasadorului Chinei in Brazilia, a ministrului dezvoltarii, industriei si comertului exterior, Luiz Fernando Furlan, a ministrului culturii, Gilberto Gil, a unui impresionant numar de personalitati braziliene si straine, o expozitie exceptionala, reunind 450 de piese ce acopera 7.000 de ani de istorie si purtand numele de Razboinicii din Xi*An si Comorile Cetatii Interzise.

Presedintele Braziliei si-a ales foarte bine momentul, primul eveniment cultural pe care l-a onorat cu prezenta sa marcand cursul spectaculos al relatiilor dintre tara sa si China. Ambasadorul Chinei comenta ca o expozitie de asemenea proportii nu s-a organizat nici macar in tara sa, ea reunind piesele din 19 muzee ale Chinei, fiecare dintre acestea mandatand opt specialisti care sa organizeze impreuna cu partenerii brazilieni aceasta megaexpozitie.

Ocupand patru etaje, se insiruie obiecte incepand cu perioada neolitica si rafinatele ei ceramici, mileniile de arta ilustrand cu obiecte fenomenale geniul poporului chinez. 11 soldati de ceramica, dintre miile de razboinici descoperiti in urma cu doar cateva decenii la Xi*na, isi manifesta personalitatea atemporala prin tinuta diversa si pozitiile variate de lupta (arcasul sta in genunchi, lancierul isi ia pozitia corecta de lupta, calaretul este alaturi de caii sai, tot din ceramica si in marime naturala). Peretii sunt acoperiti de fotografiile uriase ale sitului arheologic in care stau insirati razboinicii imparatului Qin Shi Huangdi, ce s-au alaturat in moarte simbolica comandantului lor, in uriasul mormant-mausoleu, la 1.200 kilometri de Beijing, conceputi la anul 246 i.Ch. in terracota. Ca sa nu ingroape de vie o armata ce trebuia, conform protocolului, sa-l insoteasca in moarte, imparatul a ordonat ca fiecare membru sa fie reprodus cu fidelitate in ceramica, cu arme, armuri, cai, haine, in transee de 230/60 metri, ingropati la patru metri adancime, la 1,5 kilometri de mormantul imperial, si descoperiti de un umil taran in 1974.

O mare exceptie a facut China pentru giganticul ei partener sud-american, Brazilia, partener in comert si lansare de sateliti, in aeronautica si, dupa cum se vede, in marea cultura. Muzeul Palatului Imperial a adus si el splendorile sale. Camera Tronului, cu toate obiectele ei, ocupa si ea un etaj, sulurile de hartie de matase in care este pictat si colorat cu penelul protocolul complicat al dinastiei, vaze de portelan fabuloase, obiecte de bronz, picturi pe matase, evantaie si straie imperiale, piese arheologice de la inceputul civilizatiei lumii formeaza un spectacol de la neolitic si pana in epoca moderna, ilustrand cu gratie unicitatea talentului Chinei, nemuritoarea ei originalitate, frumusetea rafinata: amestec de talent si de truda migaloasa. Organizarea acestei expozitii atinge suma de doua milioane de dolari, caci numai asigurarea a depasit 600.000 de dolari si negocierea ei a durat un an. Pazita cu strasnicie de Politia Federala, organizata impecabil de firma -Brasil Connects-, asezata in inima artistica a orasului Sao Paulo, expozitia a fost vizitata de sute de mii de persoane. Si cum sa nu vii de peste tot, cand numai ideea dimensiunii acestei expozitii, transportata in 111 containere cu o capacitate de 123 metri cubi fiecare si cantarind peste 22 de tone, este ea insasi o curiozitate demna de Brazilia, al cincilea stat ca marime din lume, uriasa si diversa, impresionanta si curioasa, cu un public insetat de noutate, plimbandu-se printre razboinicii incremeniti in demnitatea lor de terracota, zambind portretelor imperiale si alunecand pe langa vestigiile unei civilizatii de multe ori mai veche decat Brazilia insasi.

De fapt, sunt 7.000 de ani de cultura materiala, sunt marturiile unei vieti cotidiene si aristocratice, mestesugaresti si taranesti, in care ancestralitatea este tratata cu o reverenta religioasa. China propune Braziliei o imagine solida, reflectand in prezentul sau postdinastic continuitatea unei culturi dinamice si ilustrand cu gratia culturii profundele relatii politice si economice din ce in ce mai spectaculoase dintre cele doua tari. Razboinicii din Xi*An, considerati de arheologi a opta minune a lumii, care au traversat pentru prima data linia Ecuatorului, si sofisticata arta ce i-a creat fac din aceasta expozitie o -revolutie culturala- in tot ce poate sa insemne eveniment artistic de dimensiuni la fel de nemasurate ca vechimea tarii, ca marimea ei, ca insasi dimensiunea uriasei prietene, Brazilia.