Romania isi negociaza la Londra si Washington prezenta in Irak

Doua evenimente majore, unul la Washington, celalalt la Londra, contureaza astazi, in prezenta diplomatiei romanesti, amplasarea militara, politica si economica a Romaniei pe noua harta a realitatilor internationale, ale carei granite au fost recent retrasate prin interventia armata din Irak.

Vizita oficiala de trei zile in Statele Unite a ministrului roman de externe, Mircea Geoana, aflat de ieri in capitala americana alaturi de reprezentantii diplomatici ai altor sase state invitate sa se integreze in Alianta Nord-Atlantica in mai 2004, se suprapune votului din Senatul SUA asupra protocolului de aderare, asteptat sa fie ratificat in unanimitate.

Prezenta la Washington ii ofera lui Geoana prilejul de a aborda cu oficialii americani subiecte mai fierbinti la ora actuala, precum implicarea tarii noastre in procesul de stabilizare si reconstructie a Irakului – misiune acordata expres de guvern. In acest context, seful diplomatiei romane a declarat ca saptamanile viitoare vor fi decisive pentru companiile autohtone interesate sa preia contracte in Irak.

Stabilizarea statului arab este si subiectul principal al unei conferinte programate pentru astazi de cealalta parte a Atlanticului, la Londra, unde, in prezenta premierului britanic, Tony Blair, urmeaza a fi negociate impartirea Irakului, numarul de trupe ce vor fi desfasurate, ca si participarea concreta a fiecarui stat in parte. Potrivit MAE, Romania va fi prezenta la conferinta internationala din capitala britanica, desi participarea sa la forta multinationala de mentinere a pacii in Irak nu este oficiala, ca in cazul unor state vecine (Bulgaria sau Ungaria). Surse diplomatice de la Bucuresti sustin ca negocieri in acest sens continua la Washington si la Londra.

Polonia cere mandat ONU

Desi forta internationala a fost anuntata a fi desfasurata la sfarsitul acestei luni sau cel mai tarziu in iunie, constituirea sa sta deocamdata sub un mare semn al intrebarii. Mai multe probleme au fost create de Polonia, care va raspunde de unul dintre sectoarele irakiene, posibil cel din nord, sudul fiind revendicat de britanici, iar centrul de americani (este posibila si trasarea unei a patra zone irakiene, a carei supraveghere sa fie alocata Danemarcei). Dupa ce a solicitat fonduri internationale, declarandu-se incapabila sa suporte costurile desfasurarii a 1.500 de militari pe teritoriul irakian – circa 50 milioane de dolari pentru sase luni -, guvernul de la Varsovia a tulburat si mult apele, insistand asupra necesitatii unui mandat ONU pentru forta multinationala. Chiar daca ar reusi sa il obtina (fapt putin probabil) si chiar daca existenta acestuia ar rezolva problema financiara (si Bulgaria a solicitat asistenta in acest sens), Statele Unite nu ar fi de acord cu plasarea Irakului sub autoritatea Natiunilor Unite, carora le rezerva un puternic rol umanitar, lipsit de importanta strategica, contrar dorintei britanice.

Franta si Germania – pe lista neagra a Senatului SUA

Mai clare sunt lucrurile in capitala americana, unde Senatul nu va avea probleme in a ratifica extinderea NATO cu sapte state foste comuniste (Romania, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia, Slovenia), entuziasmul senatorilor contrastand puternic cu discutiile aprinse de acum cinci ani, cand a fost aprobata aderarea Cehiei, Ungariei si Poloniei, comenta ieri -New York Times-.

Situatia este alta acum: cu exceptia Sloveniei, toate candidatete au facut parte din coalitia anglo-americana care a actionat in Irak. In plus, daca in 1998 senatorii de la Washington se temeau ca extinderea NATO ar putea izola periculos de mult Rusia intr-un moment in care Statele Unite incercau sa imbunatateasca relatiile bilaterale, acum Moscova nu mai are prea multe de comentat. Din contra, dispune de un statut aparte, de -partener limitat- al Aliantei.

Dezbaterile de astazi din Senat sunt asteptate sa se concentreze mai degraba asupra unora dintre actualii membri aliati care au facut necazuri Statelor Unite, precum Germania, Franta sau chiar Belgia. Potrivit consilierului prezidential pe probleme de securitate nationala, Condoleezza Rice, Parisul si Berlinul s-au facut vinovate de tentativa de -a prelua controlul Aliantei Nord-Atlantice-, aluzie la blocarea desfasurarii militare aliate in Turcia in saptamanile de dinaintea razboiului, care a dat peste cap planificarea frontului nordic american in Irak.

Tocmai de aceea, senatorii americani se vor concentra astazi pe ideea propunerii unor amendamente la Charta ONU care sa elimine obligativitatea votului unanim la NATO si sa permita totodata -expulzarea- acelor tari care incalca principiile democratice.