-Cultura si culturile, in Europa si dincolo de ea-

In urma cu mai bine de o jumatate de veac, filosoful italian Umberto Campagnolo a lansat conceptul de -politica a culturii-, initiind totodata, cu ocazia primelor Intalniri Internationale de la Geneva, proiectul fondarii Societati Europene de Cultura, cu scopul declarat de a-i convinge pe intelectualii de elita sa se implice efectiv intr-o colaborare colegiala, fara frontiere, sub semnul si in numele valorilor universale ale culturii. Initiativa s-a concretizat in 1950, sub presedintia sa, printre membrii fondatori numarandu-se personalitati devenite legendare si emblematice in varii domenii – Benedetto Croce, Thomas Mann, Aldous Huxley, Andre Gide, Marc Chagall, Ilya Ehrenburg, Francois Mauriac, Henri Moore, Albert Schweizer, Giuseppe Ungaretti, dar si Mircea Eliade, alaturandu-se apoi multi alti scriitori, plasticieni, filosofi sau savanti, printre care si George Uscatescu sau Pablo Neruda. Dorindu-se echidistanta fata de ideologii si de centrele politice ale puterii, Societatea -a fost si a ramas un forum de reflectie si actiune culturala, destinat mentinerii unei paci care sa aiba aceeasi valoare pentru toti-. Din anul 2000, sediul se afla la Venetia, presedinte fiind prof. Vincenzo Cappeletti, cei peste 1.600 membri din 60 de tari din Europa si cele doua Americi adoptand franceza ca limba oficiala a Societatii. Trebuie mentionat faptul ca, in 1979, a fost infiintat premiul S.E.C., pentru a-i omagia pe cei care promoveaza solidaritatea intelectuala, contribuind la mentinerea unei adevarate paci, printre laureati fiind, de-a lungul anilor, Marc Chagall, Graham Greene, Bornislaw Geremek, Vaclav Havel, Regele Juan Carlos s.a.

In perioada 9-13 mai, Congresul International al Societatii s-a desfasurat in Romania, reunind peste 70 de personalitati din 18 tari, moment cu multiple semnificatii in contextul actual de integrare europeana, dar si de globalizare, astfel incat, nu intamplator, tema propusa a fost -Cultura si culturile in Europa si dincolo de ea-. Sub inaltul patronaj al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, si al presedintelui Italiei, Carlo Ciampi, sub auspiciile Academiei Romane si ale orasului Venetia, lucrarile Congresului au debutat, firesc, in aula noii Biblioteci a Academiei Romane unde, dupa citirea mesajelor de salut adresate Congresului de catre presedintii Romaniei si Italiei, prof. Vincenzo Capelletti, presedintele Societatii, a subliniat, si in calitate de moderator al intalnirii, faptul ca tara noastra reprezinta o individualitate puternica in domeniul cultural, marturie stand in acest sens muzica, manastirile din nordul Moldovei cu inconfundabilele lor picturi murale etc., ceea ce a determinat si alegerea Romaniei pentru organizarea acestui Congres. De altfel, d-sa a sustinut si o alocutiune axata, in esenta, pe ideea individualitatii, a -individului universal – sinteza noastra-. In salutul sau, Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, a subliniat faptul ca -speram sa intram in Europa cu ceea ce avem mai bun – cultura-, amintind ca Biblioteca Academiei detine peste 11 milioane de piese de patrimoniu cultural, dar si ca in curand se va discuta in parlament situatia celor 500.000 de piese luate prin violenta in anii *70, reprezentand documente de mare valoare donate de personalitati de frunte ale culturii noastre. De asemenea, a anuntat ca la Sinaia se vor relua colocviile anuale, pornind de la premisa ca -nu se poate imagina Europa fara cultura (cea bizantina fiind, in vremuri indepartate, un fenomen tipic european).- Sub titlul Sa gandim o Europa culturala, s-a intrebat, in comunicarea sa, -Care va fi soarta natiunii si limbii in noua Europa?- – o problema ce isi asteapta raspunsul, dar cert este ca -armonizarea, cunoasterea, comunicarea, sincronizarea valorilor vor conduce catre o toleranta activa-.

Secretarul General International, d-na Michelle Campagnolo-Bouvier (Italia), s-a referit apoi la Demersul Societatii Europene de Cultura astazi, abordand ideea de cultura – la singular – si culturi – la plural – (sintagma ce a revenit apoi frecvent in prezentarile ce au urmat), vorbind despre Europa unica si multipla, considerand ca -inima Europei este in toate natiunile care o compun.-

Dupa salutul adresat celor prezenti de catre Manuela Cernat, secretar general al Centrului Roman, Bronislaw Geremek, figura proeminenta a culturii poloneze, s-a referit la Politica culturii in faurirea integrarii europene, amintind faptul ca ideea Europei unite a revenit, periodic, de-a lungul veacurilor, pornind de la formula imperiala imaginata de Carol cel Mare sau Napoleon, dar si ca, prin crestinism, in evul mediu se realizase un adevarat ansamblu religios, cultural si politic, o comunitate in jurul religiei, dar astazi elementul cultura devine problema-cheie a intregului continent, independent si in afara Uniunii Europene, pentru ca regasirea est-vest este extrem de importanta si nu se poate vorbi despre cultura fara a integra, spre exemplu, si cultura rusa, forta Europei fiind definita tocmai prin aceste bogatii spirituale de ieri si de azi.

Mesajele sosite din SUA, Mexic, Ungaria etc. au prefatat alocutiunile care s-au oprit, in continuare, la Integrarea Europeana si constiinta nationala (Giuseppe Galasso – Italia), Un nou drept pentru o noua societate – Europa Centrala-Orientala pe calea UE (Mario G. Losano – Italia), presedintele Uniunii Scriitorilor, Eugen Uricaru punand apoi intrebarea ce se vehiculeaza tot mai des: Globalizarea culturii?, pentru ca Fernando Suarez Gonzalez (Spania) sa abordeze un alt aspect sensibil sub titlul Confruntati cu minoritatile antiintegrationiste in UE, iar Pierre du Bois (Elvetia) sa readuca in discutie Identitatea Europeana – cateva intrebari. Acel singular-plural despre care aminteam anterior a revenit in cuvantul lui Claude Brulant (Franta) care s-a intrebat Cultura si culturi – prin ce mijloace? Si tot o intrebare (formula des adoptata de vorbitori, semn ca mai sunt inca multe elemente ce se cer clarificate) a stat la baza celor spuse de compozitorul Theodor Grigoriu, preocupat de soarta planetei noastre – O planeta albastra sau cenusie? Henri Bartoli (Franta) a gandit o polifonie a culturilor, revelatie a omului, Iring Fetscher (Germania) a privit cultura si culturile din perspectiva gandului religios, Eugene Decker (SUA) completand ideea prin alaturarea culturii si religiei in sprijinul democratiei, pentru ca Gian Paolo Prandstraller (Italia) sa se opreasca asupra noii clase a culturii americane si europene. Discutiile aprinse si extrem de interesante au beneficiat de participarea unor nume de marca, printre care Mihnea Gheorghiu, presedintele Centrului Roman, Nicolae Breban, Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Istvan Csiscery Ronay (Ungaria), Gunter Stahl (Germania), Bruno Zambianchi (Italia).

Parte dintre reperele mentionate s-au regasit si in comunicarile prezentate in 10 mai, Alexander Kudryavtev (Rusia) vorbind despre culturile locale in contextul mondializarii – perspectiva Rusiei, Dominique Leroy (Franta) reliefand pobleme si responsabilitati ale culturii europene in inima mondializarii, Slobodan Vitanovici (Serbia-Muntenegru) raportandu-se la genericul Congresului sub titlul pluralitatea culturilor, singularitatea culturii, Konstantin Dolgov (Rusia) revenind la rolul culturii in globalizare, Oleg Kudryasev (Ucraina) oprindu-se la dificila cale a tarii sale catre structurile europene si rolul culturii in acest sens, abordare punctuala pentru care a optat si Milan Djurcinov (Macedonia) in perspective macedonene, pentru ca Hans van den Bergh (Olanda) sa analizeze limitele tolerantei, in timp ce Virgiliu Constantinescu a vorbit despre stiinta intre identitate si universalitate, iar Iosif Constantin Dragan (Italia) a reluat o mai veche preocupare a sa referitoare la cultura daco-romana in Europa, Edgar Morin concluzionand asupra temei Congresului – cultura si culturile.

Lucrarile au continuat la Neptun, participantii avand prilejul sa -paseasca pe urmele crestinismului timpuriu din Dobrogea, la manastirile Niculitel si Cocos, vizitand apoi ruinele cetatilor Histria, Tomis si Callatis-, actiune realizata cu sprijinul Arhiepiscopiei Tomisului.

Se cuvine mentionat faptul ca manifestarea (care a debutat, deloc intamplator, de Ziua Europei) a fost organizata cu sprijinul Guvernului Romaniei prin Ministerul Culturii si Cultelor, cu atat mai ciudata aparand absenta ministrului culturii (la un congres despre… cultura) sau a vreunui alt reprezentat al ministerului la intalnirile si dialogurile initiate in acele zile sau macar la concertul oferit, sambata seara, la Palatul Cotroceni, de Filarmonica din Constanta, dirijata de noul sau director, Rasvan Cernat. Oricum, Congresul s-a dovedit a fi o reusita in sine, dar si un bun prilej pentru oaspetii din strainatate de a ne cunoaste tara si de a se convinge -la fata locului- ca suntem un popor european, cu o cultura straveche ale carei radacini ne leaga, prin mii de fire, de toate celelalte tari ale batranului continent din care facem parte din totdeauna, iar reperele culturale o dovedesc cu prisosinta.