Autoritatile judetene clujene par mai decise ca niciodata sa faca ordine in zona Tarnita, deoarece este vital ca lacul de acumulare de aici sa devina, dupa anul 2005, unica sursa de alimentare cu apa potabila a municipiului Cluj-Napoca si a altor localitati. Exista insa o problema majora, la prima vedere destul de dificil de surmontat: poluarea. Printre masurile preconizate care vor duce in cele din urma la diminuarea gradului actual de poluare se numara verificarea cabanelor si vilelor din zona, precum si amendarea acelor proprietari de imobile care deverseaza apele uzate direct in lacul de acumulare. De asemenea, se va interzice accesul barcilor cu motor pe lac. Problema este cu atat mai serioasa cu cat prevenirea poluarii este o conditie impusa prin Programul ISPA al Uniunii Europene de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa a municipiului Cluj.
Case de vacanta si barci cu motor in zona… protejata
Multi dintre clujenii cu ceva dare de mana si-au construit in ultimii ani zeci de cabane in zona lacului de acumulare Tarnita. Unele dintre acestea nici macar nu au elementara autorizatie de constructie si, mai mult, au fost amplasate chiar pe buza lacului, acolo unde se considera ca exista, conform reglementarilor legale in vigoare, o zona protejata. Multi si-au construit chiar si pontoane si si-au cumparat barci cu motor cu care dau ture de agrement pe lac. Acelasi lac din care clujenii beau, mai apoi, apa…
La presiunile Uniunii Europene, autoritatile judetene clujene incearca acum sa gaseasca solutii pentru reducerea gradului destul de ridicat de poluare a lacului Tarnita. Aceasta in conditiile in care, dupa anul 2005, lacul de acumulare va deveni unica sursa de alimentare cu apa potabila a municipiului Cluj-Napoca.
Mizeria este deversata direct sub nivelul lacului
-Aici este sanatatea oamenilor. La Tarnita, care se considera, cel putin teoretic, a fi o zona protejata, indivizi pe care nu-i putem numi altfel decat iresponsabili polueaza grav apele lacului. Trebuie sa luam masuri drastice, sa vedem cum am putea sa-i sanctionam, sa-i amendam. Pentru a pune capat acestei situatii grave este nevoie de masuri ferme, din partea noastra, a autoritatilor locale, si, nu in ultimul rand, de schimbarea corespunzatoare a legislatiei-, a tinut sa avertizeze vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj, Kerekes Sandor. El spune ca vor fi formate echipe mixte, formate din reprezentanti ai Consiliului Judetean, Apelor Romane, RAJAC, Inspectoratului de Protectia Mediului si ai altor institutii, care vor verifica toate cabanele si vilele construite in zona, precum si modul in care se asigura evacuarea apelor uzate.
-Exista fose septice in apropierea constructiilor respective, dar nu se poate face vidanjarea la ele. Am primit, de altfel, numeroase sesizari potrivit carora la unele cabane se face deversarea mizeriilor direct in lac, sub nivelul apei. Este inadmisibil ca de 13 ani nu s-a demolat nici o astfel de cabana, acolo unde este evident ca se incalca legea-, a subliniat vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj.
Directorul tehnic al RAJAC, Mihai Iacob, a declarat, la randul sau, ca principalele surse de poluare a lacului de acumulare de la Tarnita sunt apele uzate de la cabane si anexele acestora, precum si rumegusul. Punctele, mai mult sau mai putin legale, de exploatare a lemnului nu sunt prevazute cu solutii corespunzatoare de evacuare a acestor deseuri.
Se impune si o -campanie de constientizare-
Reprezentantii autoritatilor judetene clujene, ai RAJAC, ai Inspectoratului pentru Protectia Mediului, precum si invitati din partea Uniunii Europene au participat la mijlocul saptamanii la un atelier de lucru cu tema -Prevenirea poluarii in zona Tarnita – Gilau-. Cu aceasta ocazie a fost inaugurat si primul panou informativ al campaniei de constientizare publica ce va fi intreprinsa in vederea protejarii surselor de alimentare cu apa potabila. Aceasta in conditiile in care prevenirea poluarii in bazinul Tarnita – Gilau este una dintre conditiile esentiale care trebuie indeplinite in cadrul programului ISPA, prin care Uniunea Europeana si Banca Europeana de Investitii finanteaza proiectul de reabilitare a sistemului de apa si canalizare a Clujului.
In alta ordine de idei, presedintii Consiliilor Judetene Cluj si Salaj, Gratian Serban, respectiv Leontin Bordas, au semnat un protocol de asociere care prevede livrarea de apa din sursa Gilau pentru localitatile Zalau, Simleu, Jibou si Cehu Silvaniei din judetul vecin. Proiectul consta in realizarea prin parteneriat public-privat a unei conducte de transport al apei, cu o lungime de peste 50 de kilometri. Investitia respectiva este estimata la o valoare de 21 milioane de euro.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
