Saptamana Internationala a Muzicii Noi

Desi se spune ca ar fi -cu ghinion-, de aceasta data 13 s-a dovedit a fi norocos in ce priveste recenta editie (a XIII-a) a Saptamanii Internationale a Muzicii Noi, aducand nu doar o noua echipa de conducere (director artistic Mihaela Stanculescu-Vosganian, director adjunct Irinel Anghel), un nou format al caietului-program – in sfarsit comod si cochet, cu un design atragator, elegant si… optimist -, ci si o noua idee in jurul careia s-a construit majoritatea programelor incluse in cele opt zile de festival – punerea in valoare a instrumentelor neconventionale, a celor apartinand unor culturi asiatice sau, pur si simplu, mai putin prezente in muzica culta, poate chiar surprinzatoare la prima vedere. Trebuie subliniat si faptul ca au fost interpretate piese semnate de 100 compozitori, 30 dintre acestea fiind prime auditii mondiale, iar alte zeci cantate pentru prima oara in Romania. Numeroase ansambluri simfonice si camerale din tara si din strainatate, dirijori si solisti de marca, dansatori si coregrafi unanim apreciati au conferit stralucire programelor desfasurate la sala Radio, la ARCUB, la Universitatea Nationala de Muzica sau la Palatul Cantacuzino.

Chiar din prima seara, publicul a aplaudat, in concertul Orchestrei Nationale Radio, sub bagheta dirijorului polonez Szymon Byvalec, patru prime auditii absolute semnate de Pawel Mykietyn, Irinel Anghel, Mihaela Vosganian si Octavian Nemescu, aducand, in maniere specifice, sonoritati difuze alternand cu momente agitate, tensionate, in fortissimo, contrastele, formulele ostinate si percutia bogata reprezentand elemente definitorii, puse in valoare in varii feluri, beneficiind si de colaborarea cu solisti excelenti precum Andrei Kivu (care tinde sa devina omul-orchestra, pentru ca violoncelistul de pana mai ieri canta acum si la instrumente de suflat – prioritar orientale precum shofar, khaen, tromba lontana etc.-, dar si la tibetan conch si harmonic singing, gu zeng, zen bowls sau la acordeon, obtinand efecte nebanuite si la… ghioc) si Emil Sein care, desi ne-a obisnuit cu saxofoanele sale performante, a cantat de aceasta data si la fluier, tilinca, clarinet bas, piri sau hun, -ciudatenii- extrem de interesante, al caror sound a fost inspirat exploatat de autori, aplauzele entuziaste ale spectatorilor dovedind cota de atractivitate a elementelor inedite bine utilizate.

Pe cu totul alte coordonate, dar la fel de special a fost si programul flautistei Susan McClellan (SUA) in compania compozitorilor-interpreti Serban Nichifor (violoncel) si Liana Alexandra (pian) care, de altfel, au semnat si aranjamentul cantecelor americane de dragoste pentru acest tip de formatie instrumentala, sau concertul Ansamblului de flautisti din Munchen (cu opusuri de compozitori germani, dar si rusi sau romani stabiliti in orasul bavarez), precum si matineul Tinerilor compozitori si interpreti in care s-au prezentat lucrari de Sever Mircea, Diana Danciu (prima auditie), Laura Manolache, Cristian Lolea, Catalin Cretu in interpretarea excelenta a studentilor clasei conduse de conf. univ. Dorin Gliga si conf. univ. Vlad Dimulescu.

Doua formatii romanesti de traditie – Traiect si Archaeus, conduse de compozitorii Sorin Lerescu, respectiv Liviu Danceanu – au fost prezente in festival cu cateva lucrari de real interes din creatia australiana (piesa scrisa de Eve Duncan fiind de altfel o comanda speciala pentru Traiect), slovena si, firesc, autohtona (Petru Stoianov, Sorin Lerescu, Fred Popovici), respectiv italiana (Franco Oppo, Natale Arnoldi, Pieralberto Cattaneo) si romaneasca (Dan Voiculescu, Ulpiu Vlad, Gabriel Iranyi, Silvia Macovei, Livia Teodorescu-Ciocanea, Corneliu Dan Georgescu), punand in lumina, din nou, valentele artistice ale muzicienilor ce le alcatuiesc. Concertul prezentat de Ansamblul Pro-Contemporania a readus in prim-plan numele lui Andrei Kivu si al lui Irinel Anghel (de aceasta data in ipostaza pianistica), alaturi de instrumentisti binecunoscuti precum Ion Bogdan Stefanescu, Emil Visenescu, Ladislau Csendes, Florin Pane, Marian Movileanu, Elmira Sebat, propunand un repertoriu mozaicat din creatia semnata de Gabriel Valverde, Andrzej Krzanowski, Nicolae Brandus (o prima auditie absoluta), Dinu Ghezzo, violonistul Ladislau Csendes revenind apoi pe podium pentru a canta alaturi de pianista Dolores Chelariu (Duo Aperto) un program romanesc (Anatol Vieru, Irina Odagescu, Dan Dediu, Arthur Thomassin – nascut in Bucuresti, stabilit apoi la Paris); in aceeasi zi, Ansamblul Hyperion, condus de compozitorii Iancu Dumitrescu si Ana Maria Avram, a interpretat prime auditii scrise de cei doi fondatori, dar si de Giacinto Scelsi, John Cage sau… Andrei Kivu (muzician care astfel a aparut si in calitate de compozitor), beneficiind si de colaborarea cu saxofonistul Robert Reifle si a percutionistului Gustavo Aguilar, din SUA. Vorbind despre percutie, se cuvine subliniat programul sustinut de Ansamblul Game care, condus de Alexandru Matei, a incantat prin coloritul bogat, adesea inedit, al combinatiilor timbrale si ritmice din piesele scrise de Cristian Marina, Lucian Metianu, Liviu Danceanu, Viaceslav Artimov si Carmen Carneci (o prima auditie intitulata foarte… actual, . politice). Un alt ansamblu instrumental de atractie a fost Cvartetul Iturriaga din Germania, iar Camerata VoxXBCam dirijata de compozitorul Cristian Alexandru Petrescu a adus o nota aparte, de finete si originalitate, in prime auditii de Adrian Iorgulescu, Dan Buciu, C.A. Petrescu, precum si in piese deja cunoscute (Vasile Spatarelu, Valentin Timaru, Thomas Beimel), pentru ca Ansamblul Sospeso din New York sa prezinte lucrari de Gheorghe Costinescu in cadrul programului -video-music-.

Un -capitol- special a fost rezervat recitalurilor, inaugurate de Duo Hans De Jong (saxofon)-Paul Hermsen (pian) din Olanda, interpretand opusuri de compozitori olandezi si belgieni, dar si romani (Serban Nichifor, Liana Alexandra – din nou o prima auditie), aspect interesant ce confirma faptul ca muzica noastra contemporana -circula- in lume, fiind inclusa in repertoriul curent al unor solisti si formatii de prestigiu, un alt exemplu edificator in acest sens fiind recitalul clarinetistului australian Peter Handsworth, care a abordat si o piesa de Tiberiu Olah, in timp ce violonistul elvetian Egidius Streiff a interpretat Partita de Alfred Mendelsohn, alaturi de un aranjament propriu al Fanteziei cromatice de Bach, dar si de piesa E-Bach-Es (prima auditie mondiala) scrisa de Jean-Luc Darbellay si dedicata solistului. Compozitoarea Doina Rotaru a fost prezenta in recitalul in care Nanae Yoshimura si Kifu Mitsuhashi au cantat la doua instrumente traditionale japoneze – koto si shakuhachi.

Recunoscuta pentru amplul sau repertoriu din creatia contemporana, pianista Ilinca Dumitrescu a interpretat miniaturi de compozitori din Franta, Finlanda, Cipru etc. (in prima auditie romaneasca), alaturi de creatii de Doru Popovici sau Vasile Timis, colaborand cu fagotistul Vasile Macovei, pentru ca Martine Joste din Franta sa sustina un recital de pian in 1/16 ton, toate lucrarile fiind, evident, prime auditii, pentru ca, probabil, la noi nu s-a mai utilizat pana acum un asemenea instrument -mai altfel-. Din motive… subiective, programul propus initial de catre saxofonistul francez Daniel Kyenzy s-a rezumat la o singura piesa, in timp ce David Linx nu a reusit sa soseasca la Bucuresti (dar din motive… obiective).

Parte dintre solistii amintiti (Emil Sein, Ion Bogdan Stefanescu, Ladislau Csendes, Daniel Kientzy), dar si Barrie Webb (trombon) au evoluat si in concertul Orchestrei de Camera Radio care, sub bagheta maestrului Ludovic Bacs, a interpretat piese de o atmosfera aparte semnate de Rafael Diaz si Vladimir Scolnic (prime auditii), Doina Rotaru, Anatol Vieru, Serge Belimov, seara finala atragand numerosi spectatori tentati sa urmareasca un -jam-session experimental-, in care s-au regasit mai toate instrumentele exotice, dar si chitara, violoncelul, flautul sau saxofonul, -imaginea- atemporala fiind completata prin miscarea dansatorului Mihai Mihalcea (purtand o masca -extraterestra- din scotch), Grupul Inter-Art conturand apoi texturi si ritmuri obsedante, melopee desprinse de lume etc., a caror ideatica a fost reliefata prin colaborarea cu mezzo-soprana Elmira Sabat, basul Orest Paslaru si, din nou, Emil Sein, Barry Webb, Andrei Kivu, Ion Bogdan Stefanescu (intr-o prima auditie de George Balint si o piesa de Adrian Iorgulescu), precum si cei doi solisti niponi (in Interferente japoneze de Mihaela Vosganian), efectul fiind cu totul deosebit si prin desenul coregrafic imaginat de Liliana Iorgulescu si Razvan Mazilu, in dubla ipostaza de dansatori si coregrafi.

Organizata sub egida Uniunii Compozitorilor, editia a XIII-a a Saptamanii Muzicii Noi s-a dovedit a fi o reusita atat prin densitatea si varietatea repertoriala, cat si prin calitatea interpretarii, oferind spectatorilor posibilitatea sa descopere teritorii noi, sa reintalneasca solisti si ansambluri de renume, iar afluenta publicului la multe dintre manifesari a fost cel mai elocvent argument in afirmarea succesului unui efort conceptual si managerial deosebit, apreciat in mod special de oaspetii din strainatate.