Semnarea unei serii de acorduri de cooperare in lupta antitero a fost asul intalnirii de ieri, de la Washington, dintre reprezentantii Casei Albe si cei ai Uniunii Europene, menit sa sublinieze intr-o atmosfera pozitiva inceputul unei cooperari postbelice pe cele doua maluri ale Atlanticului, dar inca incapabil sa impinga in fundal un numar mult mai mare de disensiuni de genul hranei modificate genetic, a Tratatului de la Kyoto privind reducerea emisiilor cu efect de sera sau a Curtii Penale Internationale.
Programate sa demareze ieri dupa-amiaza, discutiile dintre liderul american, George W. Bush, de o parte, si presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, insotit de premierul grec, Costas Simitis, ca reprezentant al presedintiei rotative a UE, de cealalta parte, urmau sa se concretizeze intr-o prima faza intr-un acord de extradare. La intalnire isi anuntase prezenta si ambasadorul politicii externe a UE, Javier Solana.
Indelung negociat si devenit posibil dupa ce Europei i s-a facut concesia ca acei suspecti de acte teroriste pasibili de pedeapsa capitala sa nu fie extradati, documentul este parte a replicii europene la atentatele de la 11 septembrie 2001. Desi foarte apreciat pe cele doua continente, acordul pune unele probleme cu privire la calitatea dovezilor aduse de Statele Unite in sprijinul extradarilor, comenteaza -The Guardian-.
In pachetul antitero pregatit pentru ieri mai intra un acord ce va permite accesul american si european la conturile bancare, in lupta impotriva crimei organizate si a terorismului, si care va completa cooperarea dintre FBI si Europol, ca si o intelegere de securitate ce le da dreptul oficialilor SUA sa cerceteze continutul containerelor care parasesc porturi europene.
Atmosfera tensionata a reuniunii la nivel inalt a fost prefatata de schimbul de replici pe marginea moratoriului european asupra alimentelor modificate genetic – miza centrala pentru Statele Unite, care sunt cel mai mare producator mondial de astfel de culturi.
Astfel, Comisia Europeana a respins drept neadevarate afirmatiile presedintelui Bush, potrivit caruia interdictiile protectioniste ale Europei, pentru care nu exista inca dovezi stiintifice clare, ar contribui la raspandirea foametei in Africa. -Este fals ca am fi impotriva biotehnicii sau a tarilor in curs de dezvoltare-, a afirmat reprezentantul Comisiei, adaugand ca UE cheltuieste de sapte ori mai mult decat Statele Unite in ceea ce priveste asistenta umanitara pentru continentul negru. Surse oficiale de la Washington au declarat, sub protectia anonimatului, ca Statele Unite exercita presiuni asupra UE in acest domeniu, explicatia fiind una de natura financiara. O atitudine asemanatoare a fost abordata si in ceea ce priveste reformarea politicii agricole comune a Uniunii – negocieri europene au fost reluate ieri in Luxemburg -, privita drept punct de plecare a discutiilor asupra liberalizarii comertului mondial.
Cat despre politica externa, Statele Unite si Comunitatea Europeana parca nu au fost niciodata mai aproape in ultimele luni, comparativ cu situatia de dinaintea razboiului din Irak. Cooperarea in reconstructia statului arab este o prioritate pentru ambele parti, iar UE s-a alaturat SUA, exercitand presiuni asupra Iranului pentru a accepta inspectarea internationala a programelor sale nucleare. Organismul comunitar a salutat totodata decizia lui Bush de a se implica direct in procesul de pace din Orientul Mijlociu. Subiectul a reust insa sa starneasca unele controverse, la mijloc fiind gruparea Hamas. Catalogata terorista de SUA, aceasta are un statut special in viziunea UE, care a ales sa faca diferenta intre aripa sa politica si cea militara. Statele Unite si Israelul vor in principiu ca Autoritatea Palestiniana sa dizolve Hamas si sa-i aresteze pe liderii gruparii. Totusi, Washingtonul a indicat recent ca ar fi de acord si cu o incetare a focului, pe care premierul palestinian Mahmoud Abbas incearca sa o obtina de saptamani intregi.
Una peste alta, cele doua parti fac eforturi pentru a limpezi aerul transatlantic, cu atat mai mult cu cat miza este foarte mare: SUA si Uniunea Europeana reprezinta impreuna aproape jumatate din comertul mondial, in jur de 650 miliarde de euro anual.
-Nu putem pretinde ca este vorba doar de afaceri, ca de obicei-, a admis un inalt oficial european. -Ne revenim dupa o perioada dificila si nu putem pretinde pur si simplu ca totul a ramas in urma-, a adaugat acesta.
Roxana Frosin
Romania cauta solutii juridice pentru -inghetarea- acordului cu Statele Unite
Autoritatile de la Bucuresti sunt prinse in acest moment intre ciocan si nicovala in problema rolului CPI. Purtatorul de cuvant al MAE a declarat ieri ca Romania s-a raliat pozitiei comune a UE referitoare la Curtea Penala Internationala dupa ce statele membre ale Uniunii au ajuns la un punct de vedere comun. In opinia sa, acest lucru nu contravine acordului semnat cu SUA, anul trecut, prin care tara noastra acorda imunitate cetatenilor americani in fata CPI, pentru ca acest document este semnat in baza articolului 69 din statutul de la Roma. Cu toate acestea, Romania, Albania si Bosnia par sa fie singurele tari europene care au semnat acest gen de acord cu SUA, starnind, in cazul nostru, protestele UE. Singura solutie pentru iesirea din aceasta situatie contradictorie pare sa fie in acest moment amanarea pana la calendele grecesti a ratificarii acordului cu SUA de catre parlamentul de la Bucuresti, fapt ce ingheata practic aplicarea acestui acord. (I.N.)
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















