-Guru- Bivolaru agita sistemul judiciar romanesc

-Este un semnal de alarma pentru noi, o mirare ca sub aparenta unor proceduri desfasurate legal s-a dat aceasta solutie-, a spus, ieri, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Dan Lupascu. El a mai precizat ca decizia prin care un cetatean roman, considerat infractor de drept comun de justitia romana, a primit protectia unui stat membru al UE ar trebui sa ingrijoreze pe toata lumea. Cel mai inalt for de autoritate judecatoreasca din Romania verifica in aceasta perioada, pentru a doua oara, legalitatea actelor procedurale intocmite de magistratii care l-au anchetat pe Gregorian Bivolaru. CSM urmeaza ca in cel mult doua saptamani sa trimita Ministerului Justitiei un raspuns la solicitarea de a cerceta daca i-au fost respectate drepturile si garantiile procedurale liderului MISA. Tot doua saptamani mai da ragaz ministrul justitiei si procurorului general al Romaniei, Ilie Botos. -Cred ca cel mai important in acest moment este reactia autoritatilor romane. Daca Parchetul face o ancheta reala si rapida si identifica ce s-a gresit atunci si cine a gresit si sanctionam, lucrurile vor fi privite bine de toata lumea-, a declarat ieri Monica Macovei.

Reactia CSM apare la doua saptamani dupa ce ministrul justitiei a cerut acestui for sa verifice respectarea drepturilor invinuitului si, mai apoi, inculpatului Gregorian Bivolaru, dupa ce suedezii au respins si cea de-a doua cerere de extradare. Actele procedurale si comportamentul procurorilor Curtii de Apel Bucuresti, care au fost supervizati pe parcursul operatiunilor de lucratorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Antidrog, din Parchetul General, au mai facut, in vara lui 2005, obiectul unei anchete a Directiei Judiciare a CSM, fara a fi insa desprinse concluzii negative.

Purtatorul de cuvant al MISA, Eduard Ferenti, a declarat, ieri, in cadrul unei conferinte de presa, ca au fost inaintate, pana acum, autoritatilor romane 82 de plangeri pentru abuzuri savarsite de anchetatori numai in timpul descinderii din 18 martie 2004, in mai multe sedii MISA si locuinte ale cursantilor yoga. Membrii MISA au incercat chiar sa demonstreze ca argumentele care i-au convins pe suedezi sa-i acorde, pe 23 decembrie 2005, -rezidenta permanenta cu statut de refugiat- lui Gregorian Bivolaru au schimbat perceptia politicienilor scandinavi asupra traseului european al tarii noastre. In cadrul intalnirii cu ziaristii, reprezentantii MISA au amintit reactia deputatului liberal Carl B. Hamilton, care a adresat interpelari guvernului suedez si Ministerului de Externe, criticand sprijinirea Romaniei in conditiile in care -justitia romana nu poate asigura un proces corect, echitabil, tuturor cetatenilor sai-. O atitudine similara au avut-o si alti doi parlamentari finlandezi, dar si un fost europarlamentar.

Reactiile nu au intarziat nici din partea Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki. -Intregul caz este o palma la adresa sistemului judiciar romanesc. El denota faptul ca justitia din Romania nu a fost capabila sa convinga o instanta suedeza de acuzatiile pe care i le aduce unei persoane-, a spus directorul executiv APADOR – CH, Diana Calinescu, intr-un interviu acordat agentiei Mediafax. Diana Calinescu nu s-a putut referi la eventuala vinovatie a lui Bivolaru, ci la modul in care a fost instrumentata cauza din punct de vedere procedural, intrucat autoritatile suedeze nu au concluzionat asupra fondului celor doua dosare penale in care liderul MISA este inculpat, ci asupra modului in care i-au fost respectate drepturile.

In urma deciziei de la sfarsitul lui decembrie, Gregorian Bivolaru beneficiaza de protectia autoritatilor suedeze atat timp cat nu paraseste granitele tarii care i-a acordat -drept de rezidenta permanenta cu statut de refugiat-, despre care avocatii MISA sustin ca este echivalent statutului de azilant. Nici reprezentantii MISA si nici avocatii organizatiei nu au putut insa preciza daca Gregorian Bivolaru va aplica pentru cetatenia suedeza ori daca are de gand sa renunte la cea romana.