Autoritatile de la Bucuresti nu mai abordeaza de mult in discursul public intern situatia coruptiei din tara, pe motiv ca acest fenomen are o amploare mai mare in mintile ziaristilor decat in realitate. Din fericire, din cand in cand mai vine cineva de la Bruxelles si incearca sa ne puna cu picioarele pe pamant, atentionandu-i pe guvernantii nostri ca problema coruptiei este una cat se poate de reala si cat se poate de importanta pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Ultimul oaspete european sosit la Bucuresti, coordonatorul Pactului pentru Stabilitate, Erhard Busek, i-a transmis premierului Adrian Nastase ca amploarea coruptiei in Romania tine departe de tara noastra investitiile straine.
Vizita coordonatorului Pactului de Stabilitate la Bucuresti nu este nici pe departe una de rutina, avand in vedere faptul ca, in aceasta perioada, la Bruxelles se lucreaza intens la raportul de tara al Romaniei, iar capacitatea autoritatilor romane de a dezvolta proiecte cu bani europeni este un aspect foarte important pentru Comisia Europeana.
– Cat de importanta este pentru Romania deschiderea Secretariatului pentru Combaterea Crimei Organizate de la Bucuresti?
– Este cel de-al doilea proiect pe care-l dezvoltam la Bucuresti. Este foarte important, presupune cunoasterea regulilor, si trebuie ajutat prin masurile legislative care se impun. Urmatorul pas pe care-l vom face, la nivelul SPOC, este legat de protectia martorilor si a datelor personale. Protectia datelor personale este foarte importanta pentru aderarea la Uniunea Europeana, mai ales de cand acest lucru a devenit un element de baza in procesul de securitate al Europei.
– Romania trebuie sa imbunatateasca legislatia in acest domeniu?
– Este necesara o colaborare transfrontaliera in acest domeniu. Crima organizata, cu toate componentele ei, implica o foarte buna colaborare transfrontaliera, care nu este usoara deloc. Trebuie gasite compatibilitatile legislative intre tarile din regiune in acest domeniu. Speram ca acest lucru sa fie realizat si prin intermediul SPOC, pentru ca vrem sa-i aducem alaturi pe ministrii de justitie si pe ministrii de interne din regiune, pentru a stabili un limbaj comun in acest domeniu.
– Exista vreo legatura intre crima organizata si coruptie?
– Cu siguranta. In primul rand, amandoua vizeaza strangerea banilor. Exista de asemenea legatura intre ele si terorism. Trebuie sa facem distinctie si in ceea ce priveste coruptia. Exista acea coruptie care se dezvolta in multe domenii din cauza veniturilor scazute si somajului, iar pe de alta parte exista coruptia politica. Aceasta se dezvolta in multe tari, s-a incercat ceva in acest sens, dar se pare ca nu este suficient.
– Multi oficiali ai UE se plang adesea de nivelul ridicat al coruptiei din Romania. Care este parerea dvs. pe acest subiect?
– Acesta a fost si mesajul meu catre primul-ministru. Sentimentul ca in Romania exista mai multa coruptie decat in alta parte alunga investitiile. Desigur, noi am prezentat si cazuri, avem si noi temerile noastre, iar Romania trebuie sa dea semne clare in lupta anticoruptie. Cred ca acest mesaj a fost foarte bine inteles.
– Ati prezentat premierului cazuri de investitori care s-au retras din Romania din motive de coruptie?
– Cazurile sunt cunoscute si de coordonatorul national al proiectelor Pactului, dl Mitrea, si de doamna secretar de stat Tureanu, care are toate aceste cazuri. Totul este foarte clar. Suntem satisfacuti pentru ca ei au reactionat pozitiv.
– Care este stadiul proiectelor Pactului care implica si Romania?
– Avand in vedere ca ele nu au fost finalizate, nu pot sa fiu multumit. Ne concentram pe proiecte importante cum ar fi coridorul patru, proiectele de infrastructura. Principala ingrijorare este legata de limitele impuse de FMI. Vom discuta in septembrie aceasta situatie, pentru ca infrastrucura este una din preconditiile economice ale aderarii.
– Cand vor fi finalizate aceste proiecte?
– Pactul de Stabilitate este implicat in circa 23-54 de proiecte, iar 73% din ele sunt in constructie, in sensul ca se lucreaza la ele. Cred ca ele evolueaza pozitiv, in special lucrarile la coridorul patru. Nu sunt probleme speciale din partea Romaniei, sunt probleme si la nivel regional, unele chiar probleme politice, mai ales cu privire la transportul pe Dunare.
– Majoritatea rapoartelor UE amintesc de absenta unei reforme reale in justitia romana. Impartasiti acest punct de vedere?
– Mai intai de toate, nu doresc sa invinuiesc Romania pentru o situatie care este generala. Reformele vin o data cu procesele de transformare. Poti sa schimbi guverne, dar asta nu inseamna ca schimbarile au ajuns la toate nivelurile. Tocmai de aceea, in acest domeniu, vom ajuta prin programe de pregatire. Am un mesaj pozitiv de la noile state membre, Polonia, Cehia, Slovenia, care doresc sa ajute Romania in acest domeniu, pe baza propriei lor experiente de candidati la UE. De asemenea, la sfarsitul lui septembrie va fi o intalnire a tarilor din Sud -Estul Europei, pentru dezvoltarea unui parteneriat real in acest domeniu.
– Unul dintre obiectivele principale ale pactului in Sud-Estul Europei este independenta presei. Raportul de tara intocmit de Comisia Europeana anul trecut aducea critici Romaniei la acest capitol. Credeti ca este afectata independenta presei in Romania?
– Tot ceea ce putem noi face in acest domeniu este sa monitorizam. Monitorizam legislatia, aplicarea ei, si ceea ce mai putem noi face este sa publicam un raport in care sa facem referiri la legislatie, la cum functioneaza legile concurentei. Aceasta este responsabilitatea fiecarei tari, dar cred ca Uniunea Europeana este foarte interesata de aceste aspecte, deoarece scopul este crearea unei piete libere si nu a unei economii monopoliste.
– Care va fi implicarea Pactului in raportul de tara din acest an, intocmit la Bruxelles?
– La Bruxelles, participam si noi cu informatii la redactarea raportului, ne exprimam si noi impresiile si temerile noastre cu privire la situatia din Romania.
– Credeti ca in acest an Romania va primi statutul de economie de piata functionala?
– Nu cred ca pot face preziceri pe aceasta tema, dar pot spune, in baza discutiilor cu reprezentantii guvernului, ca este mai posibil decat pana acum.
– In aceste conditii, este posibil ca Romania sa incheie anul viitor negocierile de aderare?
– Este tinta guvernului roman, iar eu nu pot sa spun ca asa se va intampla, pentru ca depinde de multi factori.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















