In luna mai, la Camera Deputatilor a ajuns proiectul de lege pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 96/1998, privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national. Din pacate, deputatii nu si-au facut timp sa promulge proiectul legislativ, mai ales ca acesta deja era aprobat de catre Senat. N-ar fi o noutate ca proiectele legislative sunt uitate prin sertarele parlamentarilor, dar acesta se pare ca este omis intentionat, deoarece are o miza extraordinara atat economica, cat si, mai ales, politica.
La Senat – da, dar la Camera… mai va
Istoria acestui act normativ este una mai aparte. Potrivit unor parlamentari ai partidului de guvernamant, dar si din opozitie, la inceputul acestui an, UDMR a introdus la Senat un proiect de lege prin care solicita ca asupra padurilor aflate in proprietate privata sa nu existe nici un fel de regim silvic. Practic, se cerea ca proprietarul sa faca ce vrea cu padurea, fara sa fie tras la raspundere. Dar aceasta aberatie a fost eliminata in urma interventiilor pertinente ale reprezentantilor Ministerului Agriculturii, precum si ale unor senatori. Forma finala a proiectului de lege adoptat de catre Senat a nemultumit pe majoritatea deputatilor din Comisia pentru agricultura, silvicultura, industria alimentara si servicii specifice. De ce? Primul articol al acestui proiect a fost cel care a generat refuzul deputatilor, deoarece stipuleaza ca -padurile si vegetatia forestiera din afara fondului forestier national, prin functiile ecologice, de protectie si socio-economice pe care le indeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avutie de interes national de care beneficiaza intreaga societate. In acest scop, este necesara asigurarea gestionarii durabile a padurilor si a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, prin stabilirea de masuri concrete de administrare, regenerare, ingrijire si exploatare-.
Practic, prin acest paragraf se reglementa situatia celor aproximativ 400.000 ha de pasuni impaduite aflate in administrarea autoritatilor locale, dar care nu sunt supuse regimului silvic. Aceste suprafete erau gospodarite dupa bunul plac al primarilor, fara ca specialistii din silvicultura, fie ca sunt de la Regia Nationala a Padurilor, fie de la inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic, sa aiba vreun cuvant de spus.
Pasunile impadurite, capitalul electoral al primarilor
Istoria acestor pasuni impadurite este simpla. Dupa primul razboi mondial, statul nu a mai avut teren agricol pentru improprietarirea veteranilor de razboi si le-a dat acestora circa 1,5 milioane de hectare de padure, dintre care aproximativ un milion au fost defrisate. Astfel, suprafata forestiera a tarii noastre s-a redus cu circa 10%. In 1986, s-au facut primele planuri de amenjare silvo-pastorala de catre Ministerul Silviculturii de la acea vreme pentru pasunile alpine care aveau rolul de protectie.
In 1990, circa 800.000 ha de pasuni impadurite au trecut la primarii, dar jumatate dintre acestea au fost deja defrisate, fapt pentru care astazi suprafata acestora s-a redus la jumatate. Astfel, pasunile sau fanetele impadurite sunt la cheremul primarilor, care taie cum vor si cand vor, fara ca cineva sa-i intrebe de sanatate. In aceasta conjunctura, lemnul din aceste pasuni impadurite a devenit o moneda forte in mana edililor locali, in special in perioada alegerilor. Ca atare, primarul ajunge sa ofere lemn gratis din aceste pasuni impadurite celor care-l voteaza si aceasta practica a fost des utilizata atat in campania din 1996, cat si, mai ales, in cea din 2000. Ca atare, o parte dintre parlamentarii PSD au zis pas acestui proiect de lege, deoarece au tot interesul sa nu-si puna lumea in cap, iar primarul lor sa fie reales. Potrivit unor membri ai acestei comisii, deputatul PSD Marin Ianculescu este cel mai vehement opozant al acestui proiect de lege. De fapt, atitudinea lui nu trebuie sa mire pe nimeni, deoarece acesta tuna si fulgera in functie de cum bate vantul intereselor sale si nu poate fi omis faptul ca-n perioada cat a fost secretar de stat pentru paduri a avut cateva -realizari- de exceptie cu iz penal, pentru care si astazi silvicultura romaneasca trage ponoasele.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
