Infiintata la inceputul secolului trecut de Constantin Radulescu Motru, Revista de filosofie, editata de Academia Romana, continua sa apara, chiar daca nu cu regularitatea dorita de fondatorul sau, ca si de contemporanii iubitori de intelepciune. Iata, cel mai recent numar al revistei se deschide cu patru studii consacrate stiintelor cognitiei, care, cum se stie, se afla in topul preocuparilor stiintifice si filosofice contemporane. Studiul, semnat de Rom Harre, de la Universitatea Georgetown, din Washington, abordeaza inteligenta artificiala (IA) din perspectiva caracterului normativ al cognitiei, este o demonstratie a ideii ca, exceptand intentionalitatea inca umbrita de indoieli, o mare parte din psihologia discursiva poate fi integrata programului IA, in cadrul unui sistem expert. Un alt oaspete la acest simpozion este P.M.S. Hacker care face o analiza subtila a relatiilor dintre constiinta intranzitiva si aceea tranzitiva, pentru a introduce conceptul de constiinta de reflectie, fara referire directa la senzatii, emotii sau diferite stari de spirit, intr-o detasare ce-i permite interpretarea din perspectiva cunoasterii contemporane. In acelasi spectru tematic, al lui a gandi despre (pentru a folosi conceptul teoretizat de Laszlo Ropolyi), se situeaza si alte studii ale unor specialisti din tara si din strainatate, in efortul de a da problematizarii sanse noi de control asupra unei lumi ce evolueaza spre complexitati fascinante, nu o data derutante.
O consistenta sectiune a revistei este dedicata filosofului Ludwig Wittgenstein (1889-1951), la 50 de ani de la moarte. Autorul celebrului Tratat logico-filosofic (1921) si ale carui idei au influentat gandirea logica a secolului XX, indeosebi Cercul de la Viena. Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Romane, Angela Botez, Viorel Cernica si Viorel Paslaru semneaza studii cuprinzatoare in care sunt reliefate semnificatiile perene ale operei acestui doctor subtilitus al filosofiei moderne.
In sectiunea de Logica, Alexandru Boboc, membru corespondent al Academiei Romane, scrie despre Conceptul de gramatica. Modele si teorii ale gramaticii, Constantin Salavastru propune o Schita a unei problemtologii filosofice, in timp ce Viorel Vizureanu staruie asupra orientarilor fundamentale in logica Renasterii.
Retine atentia dezbaterea care are in obiectiv lucrarea Bufnita Minervei de acad. Gheorghe Vladutescu, aparuta la Editura Stiintifica, subsumata ideii ca orice istorie a filosofiei este si o filosofie; o pledoarie pentru un alt fel de a intelege evolutia ideilor filosofice, nu opus altora, ci completandu-le dincolo de relatarea evinementialista, intr-un spatiu al structurilor mentale evoluand pe un drum (methodos) al gandirii ce-si exerseaza fara satiu libertatea. Perspectiva hermeneutica propusa de Gheorghe Vladutescu este una a imbogatirii parca fara hotare, dar nevoita sa treaca, totusi, prin vamile unei autodiscipline asumate spre a o tine cat mai departe de ratacirile ce-i par a o pandi, mai ales astazi. A doua carte in obiectiv este Logica si limbaj – instantieri in spatiul cultural francez de Dan Stoica, despre care scrie Constantin Salavastru.
Rubricile -Repere biobibliografice- cu recenzii ale unor carti romanesti si straine, -Revista revistelor- si -Viata stiintifica- intregesc imaginea preocuparilor specialistilor nostri consonante cu problematica filosofiei contemporane.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
