Ipocrizia si duplicitatea guvernului in aplicarea conceptiei de securitate sociala din programul de guvernare

In ultima perioada suntem confruntati cu tot mai multe proiecte de lege, care vin in contradictie de-a dreptul cinica cu intreaga filozofie referitoare la domeniul social cuprinsa in programul de guvernare. Daca in acesta, solidaritatea este una dintre cheile intregului sistem de protectie sociala, integrat in sistemului de securitate sociala, citez: -Politica sociala a guvernului porneste de la nevoia unei schimbari radicale de abordare. In vederea crearii conditiilor minime pentru ca cetatenii sa poata participa efectiv la viata sociala, este necesara asigurarea garantiilor colective, legislative sau de alta natura, in paralel cu cresterea continua a gradului de responsabilitate individuala… Romania are nevoie de mai multe locuri de munca, dar si de solidaritate sociala- si inca: -Modelul social pomovat de guvern se bazeaza pe echilibrul dintre competitie, colaborare si solidaritate- – proiectele amintite contrazic tocmai acest principiu atat de important. Coeziunea sociala, cea care face din sistemul de protectie sociala componenta a securitatii nationale, este excesiv fragilizata prin solutiile juridice ale acestor legi. In locul solidaritatii si al prezumtiei de nevinovatie a cetatenilor Romaniei, solutiile juridice sunt alese numai pe principii comercial-financiare. Ai senzatia parcurgand aceste proiecte ca Romania este condusa de afaceristi, si nu de politicieni, tara devenind un mare bazar de pe care s-a eliminat concurenta loiala, pe care functioneza legea celui mai tare, si nu a celui mai bun. In locul solidaritatii institutionalizate se propun solutii de filantropie sociala distribuita unor cersetori. Oamenii sunt considerati vinovati de situatiile dificile prin care trec, chiar daca majoritatea dintre acestea sunt generate de tranzitie. In locul unui control extrem de precis atat din partea statului, cat si al contribuabililor si al solutiilor juridice imperative, proiectele si legile sunt discursive si permisive.

Guvernul impotriva cetatenilor

In opinia senatorului PD Constantin Balalau, descentralizarea este fie pur formala, fie utilizata ca metoda de -pasare- a responsabilitatilor catre periferia sistemului politic. Se creeaza o serie de noi instante active pe domeniul social, consumatoare ale fondurilor oricum foarte mici, care insa toate sunt in subordinea guvernului sau a unor ministere. Fara a nega necesitatea programelor de informare si pregatire, este cel putin ridicol ca celor ajunsi in situatie de excluziune sociala sa li se reduca ajutorul concret din cauza acestora. Este ca si cand doctorul unui om aflat in coma, in loc sa-i aplice procedurile de reanimare, ii explica de ce a ajuns in situatia data. Se profita, in sustinerea proiectelor de lege, de slaba informare cu privire la legislatia europeana in domeniu. Intreaga legislatie europeana de asigurare sociala se bazeaza pe principiul contributiv diferentiat si pe forme de beneficii la fel de diferentiate pe seama variabilelor sociale: varsta, nivel de scolarizare, tip de munca, situatie familiala si uneori chiar loc geografic. Mai mult, toate beneficiile din sistemele contributive au la baza salariul mediu zilnic, astfel incat pana si diferenta de o zi la lunile de 30 sau 31 de zile sa insemne marirea alocatiilor. Intreaga legislatie sociala este facuta pentru oameni, si nu impotriva lor. Parcurgand proiectele amintite, ai imaginea unui guvern aflat in ringul de box, adversarii fiind chiar cetatenii Romaniei. Cat de diferita este aceasta imagine de modelul propus in unul dintre primele discursuri ale presedintelui Havel: -Cetateni, guvernul vostru s-a intors la voi-!!! Ne mai putem mira de ce Cehia a fost acceptata atat de repede in familia europeana?

In Uniunea Europeana, nici o alocatie din sistemele de asigurare sociala nu este inlocuita, ci doar completata cu ajutoarele sociale de la nivel local, pentru ca nu se accepta eliminarea legaturii directe dintre beneficiari si piata muncii. De altfel, in programul de guvernare, ca optiune strategica la imbunatatierea substantiala a mediului de afaceri, se spune: -Crearea de noi locuri de munca, formarea unei noi piete a muncii, reducerea costurilor sociale ale restructurarii si accelerarea acesteia prin cresterea mobilitatii fortei de munca-, or, impingerea categoriilor disponibilizate catre ajutorul social incalca flagrant aceasta optiune strategica.

La fiecare capitol al programului se afla un subcapitol care se refera la armonizarea legislatiei romanesti cu cea europeana. Comparand proiectele de legi cu legislatia europeana, constatam ca numai in expunerile de motive si in partea expozitiva, discursiva a legilor sunt respectate principiile europene in materie, dar la partea de solutii juridice greu se poate regasi vreo asemanare, astfel ca discursul european al domnului prim-ministru este contrazis copios de propriii sai ministri.

De asemenea, desi in programul de guvernare pentru domeniul asistentei sociale familia de afla in centrul preocuparilor, citez: -Guvernul considera ca familia trebuie pusa in centrul preocuparilor de natura sociala si va subordona acestui obiectiv toate programele de asistenta sociala (…) prin alocatii pentru subzistenta si prin alocatii pentru dezvoltarea familiei-, in proiectul legii-cadru a asistentei referirile la familie sunt minime. Mai mult, desi programul are un capitol 5, care se refera si la protectia copilului, nici macar la sistemele de asigurare sociala contributive nu se mai tine seama, la acordarea alocatiilor, de situatia familiala, in general, de cea a copiilor in special.

Mai este valabil programul de guvernare?

Senatorul Constantin Balalau considera ca executivul a incalcat, fara scrupule, propriul program de guvernare si principiile din legislatia europeana. Exemplul cel mai bun este Legea privind somajul. Desi programul de guvernare stipuleaza expres, citez: -Alocatiile de somaj se vor dimensiona in functie de vechimea in munca si de ultimul salariu avut, astfel incat sa se pastreaze o putere de cumparare de cel putin 60% din salariul respectiv-, iar sistemul de asigurare sociala pentru somaj este un sistem contributiv avand la baza conceptia solidaritatii intre activi si someri, contributie ce ar trebui, deci, sa fie diferentiata cel putin in functie de veniturile realizate, legea in domeniu stabileste o alocatie fixa pentru toti somerii.

Dincolo de incalcarea principiului contributiv, mai pe sleau oamenii dau banii diferentiat pentru somaj, dar guvernul lor a hotarat utilizarea banilor in alt mod, societatea in ansamblul ei investeste in pregatirea si calificarea persoanelor active de pe piata muncii. Investitia fiecarui cetatean creste cu gradul de calificare (adica vechime si nivel de pregatire). Cum putem sa acceptam nediferentierea alocatiilor de somaj, astfel incat o situatie tranzitorie de dificultate sociala sa aduca atingere grava investitiei initale si celei facute in copiii somerului? Nu se poate concepe ca un parinte ajuns in situatia de somer sa trebuiasca sa intrerupa pregatirea copiilor, pregatire in care, repet, a investit intreaga societate. Legislatia europeana este extrem de atenta cu investitiile care privesc clasa de mijloc, in mod special in cazul tinerilor, astfel ca alocatia este diferentiata nu doar in functie de contributie, ci si in functie de situatia familiala a somerului.

Unul din cele mai importante principii ale sistemelor de asigurare din Uniunea Eropeana este prezumtia de nevinovatie a salariatului ajuns in situatia de somaj, drept urmare, abuzurile inregistrate nu au dus statul cetatenilor la filozofia ajutorului de somaj mic, fixat discretionar. Dimpotriva, se considera ca majoritatea somerilor sunt oameni demni, care prefera un loc de munca macar pentru oportunitatile posibile.

A privi sistemul de asigurare pentru somaj numai din punct de vedere contractual, adica intr-o conceptie comerciala, care oricum ar impune o diferentiere in functie de contributii, inseamna a renunta la principiul solidaritatii sociale, principiu de baza al legislatiei sociale europene, dar si al programului de guvernare.

Incalcand nu numai principiile europene, dar si pe acelea ale drepturilor omului, legea somajului, dreptul de iesire la pensie anticipata devine in unele cazuri obligatoriu, desi in programul de guvernare se precizeaza, citez: -asigurarea respectarii drepturilor sociale in conformitatea cu prevederile Cartei Sociale Europene revizuite-.

Nicaieri in legislatia europeana de protectie sociala un drept nu se transforma in obligatie si cu atat mai mult intr-o obligatie penalizata. Exista in legislatia europeana situatii, dar numai in cazul restructurarilor planificate sau a lichidarilor de activitati, in care persoanele ies la pensie anticipat, dar si compensatiile sunt pe masura – mergand pana la acordarea pensiei integrale -, stipulate in adevarate conventii de prepensionare incheiate intre stat si angajatori sau sectoare ale economiei.

In concluzie, nu pot sa nu ma intreb: Mai este valabil programul de guvernare?

Mestesugurile traditionale – o sansa de relansare economica a satului romanesc

Din totdeauna, mestesugurile traditionale au constituit nu numai modalitati de exprimare artistica sau de ocupare a timpului pentru taranul roman, ci si o cale de realizare de venituri, mestesugurile detinand in acest fel un loc important in viata economica a satului romanesc. In ultimul timp, multe dintre mestesugurile traditionale sunt pe cale de disparitie atat datorita progresului tehnologic, cat si reducerii posibilitatilor mestesugarului de a-si procura materia prima si de a gasi piete de desfacere.

In acest context, in cadrul -Programului de sprijinire a primarilor PD-, in judetul Buzau a fost demarata derularea componentei de dezvoltare a activitatilor mestesugaresti. Intalnirea membrilor Colegiului Director Judetean cu reprezentantii Fundatiei pentru Mestesuguri la inceputul lunii noiembrie 2002 avea sa fie punctul de pornire al unui program de constituire de surse alternative de venituri pentru populatia din mediul rural. La inceputul lunii decembrie 2002, la sediul Organizatiei Judetene a Partidului Democrat, membrii Fundatiei pentru Mestesuguri se intalneau cu mestesugari din judetul Buzau. Cu acest prilej s-a organizat o expozitie cu obiecte realizate de creatorii prezenti. Intalnirea s-a finalizat prin stabilirea unor masuri care sa permita valorificarea produselor realizate de mestesugarii din zona. Dintre masurile stabilite atunci le prezentam pe acelea care intre timp au fost realizate:

– intocmirea unui album cu fotografiile lucrarilor sculptorului in piatra Nicolae Stoica, pentru a fi prezentate unui om de afaceri italian interesat de lucrari in piatra pentru placari si decoratiuni interioare;

– infiintarea unei asociatii a mestesugarilor din municipiul Ramnicu Sarat si comunele invecinate;

– pregatirea unei colectii de tesaturi, care sa fie prezentata la targurile si expozitiile interne si externe;

– includerea in baza de date a fundatiei a celor mai reprezentativi creatori din judetul Buzau.

Subtitlu: Plantatii de rachita si magazine in Bucuresti

O noua intalnire a reprezentantilor fundatiei cu mestesugarii din zona Ramnicu Sarat a avut loc la inceputul acestui an. La sediul organizatiei PD din Ramnicu Sarat s-a organizat o expozitie cu lucrari ale mestesugarilor din comunele Balaceanu, Buda, Topliceni, Puiesti, Valea Salciei si Ziduri. Au fost expuse tesaturi cu alesaturi, tesaturi din lana, impletituri din rachita, impletituri din sfoara si sculpturi in lemn. Aceasta intalnire aduce elemente noi in desfasurarea actiunii. Pentru sustinerea activitatii de producerea impletiturilor de rachita se va face un studiu pentru stabilirea oportunitatii infiintarii unei plantatii de rachita care sa asigure materia prima necesara. Tesatoarele din Balaceanu, Topliceni si Puiesti lucreaza deja pentru realizarea de tesaturi cu alesaturi din bumbac care, incepand cu luna august, vor fi valorificate prin doua magazine specializate din Bucuresti. Reusita acestor actiuni este rezultatul activitatilor desfasurate de organizatiile locale ale PD din zona Ramnicu Sarat. Popularizate si la nivelul celorlalte organizatii locale, actiunile initiate de Partidul Democrat au trezit interesul mestesugarilor si din alte zone ale judetului Buzau.

Organizatia PD Olt se prezinta

Candidatul PD Slatina are sanse reale sa castige Primaria orasului in fata reprezentantului PSD

Organizatia Judeteana Olt a Partidului Democrat si-a desemnat, la sfarsitul lunii iulie a.c., candidatul la functia de primar al municipiului Slatina. Astfel, Consiliul de Coordonare Local al Municipiului Slatina l-a desemnat, in unanimitate, pe economistul Darius Valcov presedintele BPL Slatina al PD. In urma unui sondaj efectuat in perioada 10-25 iulie, pe 1.040 de subiecti, candidatul PD ar obtine 37,5% daca ar intra in turul II cu reprezentantul PSD care ar obtine 27,5%. Candidatul PD a obtinut sustinerea neconditionata a PNL-Campeanu, care nu va prezenta un candidat pentru alegerile de primar din Slatina. Principalele puncte din programul de administrare al municipiului, prezentat de Darius Valcov sunt: constructia zonelor de agrement si de promenada, inexistente in orasul Slatina; rezolvarea problemei curateniei prin distrugerea monopolului in acest domeniu existent la ora actuala; demararea unui program amplu de reabilitare a strazilor si a retelei de distributie a apei; rezolvarea problemei incalzirii prin sprijinirea achizitionarii de centrale termice de apartament.

Campanie PD pentru Slatina

O data cu lansarea candidatului la Primaria Municipiului Slatina, Darius Valcov, a fost demarata o campanie de strangere de semnaturi -SLATINA TREBUIE SA RESPIRE-. Aceasta campanie urmareste strangerea a 20.000 de semnaturi, pana cel tarziu 31 august 2003, pentru construirea unui parc si a 30 de locuri de joaca pentru copii. Slatina este, probabil, singurul oras, resedinta de judet, care nu are un parc. Desi in centrul orasului exista o zona verde destul de mare nefolosita, actualul primar PSD, Gheorghe Paunescu, a preferat sa achizitioneze un teren, ce nu valora decat trei mld. lei, cu 10,4 mld. lei, care nu poate fi folosit la nimic deoarece este in zona industriala a orasului. De doi ani, acel teren este lasat de izbeliste. Numai din dobanda luata de pe urma banilor ingropati in teren s-ar fi putut construi 30 de locuri de joaca in Slatina.

Lideri locali PSD ai judetului Olt au trecut la PD

Actualul viceprimar al orasului Corabia, Stefan Parlea, a trecut la PD de la PSD, incepand cu 6 august a.c. Intr-un sondaj efectuat in luna martie de principalul cotidian din Olt, -Gazeta Oltului-, Stefan Parlea intrunea 37% din preferintele electoratului, intrecandu-l pe actualul primar Ion Dimienescu cu peste 10%. Alaturi de domnul Parlea, in organizatia PD Corabia au venit si trei consilieri locali ai PSD. De asemenea, actualul primar al orasului Piatra Olt, Truca Ioan, a trecut la PD de la PSD. Aceste achizitii spectaculoase, incepute cu doua luni in urma prin atragerea in randurile PD a primarului orasului Scornicesti, Tiberiu Mateescu, fac ca la ora actuala PD Olt sa conduca in preferintele locuitorilor de la orase.