
Propagandă și dictatură
În ciuda unei mimate treceri de la agonie la extaz, după moartea lui Kim Jong Il și apoi înscăunarea fiului său Kim Jong Un, poporul coreean este din nou condamnat, odată cu venirea noului an, să trăiască la fel ca românii în urmă cu mai bine de 22 de ani. În ciuda unor parade și ceremonii pompoase pline de fast, nord-coreenii se confrunta în continuare cu lipsuri majore în privința drepturilor și libertăților umane, dar mai ales cu foametea. Cu toate acestea, mașina de propagandă tipic comunistă funcționează, cu motoarele turate, și în misiunile din străinătate. Regimul politic de dictatură militară de tip stalinist la care se mai adaugă și particularitatea eredității a intrat recent într-o nouă etapă, dar perspectivele pentru populația nord-coreeană rămân la fel de sumbre. Sistemul intern de management politico-economic și-a dovedit de mult suficiența iar începând din 1995 Coreea de Sud și apoi Japonia s-au oferit să trimită anual sute de mii de tone cu alimente pentru o populație în pragul înfometării de către un regim care oferă și astăzi mâncare raționalizată. Cam la fel cum se întâmpla și în epoca lui Ceaușescu cu celebrele cartele cu ajutorul cărora se putea lua raționalizat ulei, zahăr, carne, pâine sau ouă. De altfel, Ceaușescu era un admirator al modelului nord-coreean pe care în anii '70, l-a și implementat pe alocuri în România. În ciuda unor încercări timide de a reface economia națională, guvernul de la Phenian a venit în 2002 cu ideea de a permite mici inițiative private de a vinde produse de bază. Cu toate acestea, în 2005 autoritățile de la Phenian au interzis și aceste practici, reinstaurând un sistem raționalizat centralizat. Tot din acel an, Coreea de Nord a oprit aproape toate ajutoarele umanitare primite din exterior. Asta deși cele circa 24 de milioane de suflete, atât cât este populația Coreei de Nord, nu se puteau aproviziona cu mâncare. Numai în 2004, Națiunile Unite estimau că trimit hrana pentru circa 6,5 milioane de nord-coreeni, mai bine de un sfert din populația totală. Transpusă în cantități și bani, circa 484.000 de tone de alimente în valoare de peste 171 de milioane de dolari luau calea Coreei de Nord. Numai între 1995-2004, ONU estima că a trimit în Coreea de Nord alimente care ar fi însumat 1,5 miliarde de dolari. „Actualul sistem este o moștenire a eșecului”, opinează Daniel Poneman, analist al Forumului pentru Politică Internațională și fost membru al Consiliului Național de Securitate al SUA.
Propaganda comunistă
În ciuda acestui tablou sumbru care descrie o serie de realități de care nici românii nu sunt foarte îndepărtați, propaganda nord-coreeană anunță din nou un viitor luminos al „super-puterii“ de la Phenian. Încă din prima zi a acestui an, diplomația nord-coreeană a transmis către mass-media occidentală, inclusiv la București, un lung rezumat care anunță încă o dată „victoria“ națiunii nord-coreene asupra vrăjmașilor săi și cum sub noua conducere a lui Kim Jong Un, Phenian va străluci încă o dată. Documentul care a ajuns și la redacția ziarului „Curentul“ este intitulat „ Glorifică acest an 2012, ca un an al mândrei victorii, un an care se dezvăluie ca o eră a prosperității, loial instrucțunilor date de marele general Kim Jong Il“. Evident, cu aceeași predilecție în direcția cultului personalității, fie ea vie sau moartă. Pe lângă sărbătorirea centenarului Juche (filosofie bazată pe ideea autoguvernanței -n.red.), comunicatul Ambasadei Coreei de Nord la București ne vorbește și despre nivelul de trai îmbunătățit al populației nord-coreene. „Anul trecut (2011) au fost făurite mari realizări pentru creșterea și îmbunătățirea nivelul de trai al oamenilor și pentru așezarea unei fundații solide a țării care să devină un gigant economic în secolul 21“, se arată în comunicatul citat. Asta în condițiile în care PIB-ul Coreei de Nord a fost estimat în 2009 la 40 de miliarde de dolari în timp ce Coreea de Sud a ajuns la o cifră de 811 miliarde de dolari, potrivit cifrelor oferite de Agenția Centrală de Informații a SUA. „Sub neobosita conducere a marelui General (Kim Jong Il – n.red.) torța revoluției industriale în noul secol a fost aprinsă și economia noastră naționale a intrat în faza construirii unei puternice națiuni cu o economie bazată pe cunoaștere“. La fel ca în „epoca de aur“, mesajul este unul dătător de speranța într-o peisaj destul de gri. Aceeași abordare se regăsea cu 22 de ani în urmă și într-unul dintre numerele din „Scânteia“, rebranduit după revoluție în „Adevărul“. „Înalta răspundere pentru liniștea și ordinea țării, deplină unitate a întregului popor în jurul partidului, atitudine hotărâtă pentru apărarea suveranității și independenței naționale, pentru desfășurarea neabătută a construcției socialiste în patria noastră“, scria Scânteia în timpul tulburilor evenimente din decembrie '89.
Crimele dictaturilor
Nici la capitolul „crime“ diferențele între Coreea de Nord de astăzi și România lui Ceaușescu nu erau foarte mari. Numai anul trecut în Coreea de Nord au avut loc 60 de execuții, conform cifrelor Amnesty International. The Guardian scria în 2010 că un muncitor din Coreea de Nord a ajuns în fața plutonului de execuție pentru că și-a folosit telefonul mobil cumpărat ilegal din China pentru a-i transmite informații despre condițiile de viata din tara sa unui sud-coreean. Dar cele mai multe execuții au loc din rândul celor care încearcă să fugă din țară. Chiar una dintre primele măsuri luate de noul lider de la Phenian a fost să întărească măsurile împotriva imigrației clandestine. Hotărât să aplice aceleași principii ca și predecesorii săi, Kim Jong Un a decis să îi urmărească mai atent pe cei care doresc să fugă, pentru ca mai apoi să fie arestați și executați. Toate pentru a reprezenta exemple de intimidare și încercarea de a menține regimul de teroare existent. Printre primele victimele ale actualului regim s-au numărat, zilele trecute, câteva persoane care încercau să fugă în China traversând râul Yalu. Ordinul este ca acești „defectori“ să fie împușcați pe loc. Până în prezent, cei care erau prinși erau trimiși de regimul de la Phenian în așa numitele “lagăre de reeducare“. Presa centrală scria recent că dintre sutele de condamnați la moarte în regimul Ceaușescu, 104 persoane au fost și executate. În anii '80, Ceaușescu a înăsprit pedepsele pentru cei care furau. Astfel a rămas celebru în memoria colectivă dosarul „Vinul“ care a inspirat ulterior și filmul „Bachus“. Învinuitul Gheorghe ?ê?£tefănescu, a fost arestat în august 1978 pentru delapidare și a fost executat prin împușcare trei ani mai târziu, la 4 decembrie 1981, după un proces mediatizat peste măsură, care scosese în evidență o încrengătură de relații în toată țara. Pentru unii din cele câteva sute de condamnați la moarte, pedeapsa cu moartea s-a comutat în detenție pe 20 sau 25 de ani de închisoare. În România pedeapsa cu moartea a fost abolită prin decretul-lege numărul 6 din 7 ianuarie 1990 și a fost înlocuită cu detenția pe viață. Ironic, ultimele persoane condamnate la moarte și executate au fost Elena și Nicolae Ceaușescu, pe 25 decembrie 1989.
Geniu militar la 16 ani
Ca și Ceaușescu care a fost comandantul suprem al forțelor armate pentru a i se reliefa puterea, inclusiv cea militară, același lucru se preconizează și pentru Kim Jong Un, la imaginea căruia se lucrează asiduu. Coreea de Nord l-a celebrat duminică pe noul său lider Kim Jong-Un, cu ocazia aniversării sale, difuzând un documentar în care fiul cel mic al lui Kim Jong-Il, decedat în decembrie, este calificat drept "geniul geniilor" în materie de strategie militară. Filmul difuzat de televiziunea publică îl prezintă pe Kim Jong-Un la comanda unui tanc și dând ordine soldaților din forțele aeriene, terestre și maritime, anunta AFP. "Respectatul tovarăș Kim Jong-Un este perfect instruit în privința tuturor strategiilor militare și (…) demonstrează calități excelente de lider militar", afirmă comentariul care însoțește imagini cu soldații care sar de bucurie la vederea lui.
Kim Jong-Un este născut la 8 ianuarie, dar Phenianul nu a precizat niciodată care este anul nașterii sale. Experții care studiază această țară estimează că are peste 25 de ani și mai puțin de 30. El i-a succedat tatălui său, decedat la 17 decembrie din cauza unei crize cardiace, la vârsta de 69 de ani.
Aniversările tatălui său, Kim Jong-il, la 16 februarie, și ale bunicului său, la 15 aprilie, care au condus țara cu mână de fier, sunt zile de sărbătoare în Coreea de Nord, cele mai importante din an.
De la moartea tatălui său, presa oficială – singura existentă în Coreea de Nord – a lansat o campanie pentru a crea un cult al personalității în jurul tânărului conducător, așa cum s-a întâmplat anterior și cu tatăl și cu bunicul lui. În documentarul difuzat duminică, propaganda oficială susține că el a redactat prima sa teză de strategie militară la vârsta de 16 ani, că nu doarme decât trei sau patru ore pe noapte și că renunță adeseori la mâncare pentru a putea studia. "Marele nostru general Kim Jong Il (…) îl numea geniul geniilor în știința militară", afirmă documentarul. Propaganda lui Ceaușescu era și ea foarte activă, gratulând frecvent pe acesta cu apelative precum „genialul cârmaci“, „personalitate excepțională a lumii contemporane“, „geniul Carpaților“, „marele conducător“, „luptător pentru cauza dreptății și păcii, și socialismului“. Nici Elena Ceaușescu nu era ocolită de astfel de titluri magulitoare cum ar fi cel de doctor în chimie, fiind ulterior aleasă și membru al Academiei Române, dar și Doctor Honoris Causa al Universității din Nisa.
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















