Mult asteptatul pachet de legi privind securitatea nationala va intra luni, 13 februarie, in discutia Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). Dupa ce membrii CSAT vor dezbate pe marginea proiectelor din pachetul de legi, alcatuit de experti, in conformitate cu strategia nationala de securitate, prezentata in decembrie 2005, acesta va fi inaintat parlamentului.
Pachetul de legi care va fi discutat in sedinta CSAT nu este singurul existent la aceasta ora. Liberalii au propus si ei o serie de legi in domeniu, care sunt insa in faza de mediere cu partenerii democrati din Alianta D.A. Desi pachetul liberalilor a fost adus in discutie de ceva vreme, comisia PNL, condusa de senatorul Radu Stroe – presedintele comisiei parlamentare SRI -, si comisia PD, condusa de deputatul Romeo Raicu – presedintele comisiei SIE -, nu s-au intalnit decat o singura data.
Principalul punct in disputa, in domeniul strategiei de securitate, intre democrati si liberali, este subordonarea Comunitatii Nationale de Informatii (CNI), organismul care va coordona toate serviciile secrete. Democratii sustin ca CNI trebuie sa fie in subordinea CSTA, implicit a presedintelui Basescu, in timp ce liberali vad fireasca subordonarea catre guvern, respectiv catre premierul Tariceanu, presedintele PNL.
Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a solicitat ieri sa fie luata in discutie modificarea unor prevederi din Legea sigurantei nationale, in ceea ce priveste procedurile de supraveghere a persoanelor. APADOR-CH cere sa fie incluse in legislatie garantii solide de respectare a drepturilor omului si solicita ca prevederile actuale in ceea ce priveste supravegherea sa fie suspendate pana la amendarea legii sau promovarea uneia noi.
Cazul Patriciu, motiv de schimbare a legislatiei
Concret, APADOR-CH se refera la faptul ca, la aceasta ora, supravegherea unei persoane se poate face in baza a doua acte normative: Codul de procedura penala – modificat prin Legea nr. 281/2003 – si Legea sigurantei nationale – Legea nr. 51/1991. In Cod se prevad o serie de garantii in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului: autorizarea de interceptare si inregistrare este emisa de judecator; perioada de autorizare este de o luna, cu posibilitatea de prelungire de maxim cate o luna, pana la o perioada totala de patru luni; procurorul poate dispune interceptarea numai in situatii de urgenta, cu conditia informarii, in maximum 24 de ore, a judecatorului. La randul sau, acesta are tot 24 de ore pentru a se pronunta asupra legalitatii deciziei. Tot judecatorul trebuie sa dispuna, pana la incheierea urmaririi penale, ca persoanele interceptate sa fie informate in scris.
In Legea sigurantei nationale nu exista aceste prevederi. Potrivit acesteia, autorizatiile de interceptare se emit de procurori, pe o durata maxima de sase luni si pot fi prelungite pe cate trei luni, fara limita de perioada totala.
Ambele acte normative au fost aplicate in cazul interceptarii convorbirilor omului de afaceri Dinu Patriciu, in perioada 2003-2004. Conform unei decizii a CSAT din 2003, in acest caz a fost aplicata si Legea sigurantei nationale, deoarece Codul de procedura penala nu cuprindea si -amenintarea la adresa sigurantei nationale-, sintagma care se regaseste, in schimb, in Legea 51. Activitatea lui Dinu Patriciu a fost considerata de procurori ca reprezentand o astfel de -amenintare-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
