Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a trimis in aceste zile caselor judetene proiectul contractului-cadru pentru acordarea asistentei medicale in 2004. Contractul reglementeaza, printre altele, modul de finantare a unitatilor sanitare. Dupa ce a functionat experimental, sistemul bazat pe numarul de cazuri rezolvate va fi extins la toate spitalele din tara. Astfel, casele judetene nu vor mai plati zilele de spitalizare, ci vor deconta cheltuielile pentru tratarea fiecarei maladii.
Ce propune CNAS
Viitorul contract-cadru prevede si cresterea pachetului de servicii medicale acordate asiguratilor de medicii de familie. Ei vor fi stimulati sa efectueze examene de bilant in functie de riscul de boala sau varsta asiguratilor. De asemenea, medicii de familie vor avea posibilitatea de a mari veniturile si prin efectuarea mai multor servicii conform competentelor pe care le au. Totodata, ei vor dispensariza bolnavii cu afectiuni cronice.
Toate centrele de permanenta din mediul rural se vor reorganiza pe baza unor criterii ce tin de nevoile asiguratilor, de zona si costuri. In plus, CNAS doreste sa dezvolte ambulatoriul de specialitate, care sa ofere o gama mai larga de servicii, ceea ce ar duce la scaderea numarului de internari.
O alta noutate a contractului este eliminarea plafonului de medicamente pentru copiii cu varste intre zero si un an. De asemenea, se va constitui un fond pentru consumul de medicamente compensate si gratuite, astfel incat eliberarea acestor sa se faca in flux continuu, pe toata durata anului.
Ce propun medicii
Factorii de decizie zonali din Sanatate s-au reunit la o intalnire regionala ce s-a desfasurat la Targu Mures, unde au propus solutii pentru imbunatatirea contractului-cadru pe anul viitor. Raspunsul Ministerului Sanatatii si Familiei este asteptat la 1 septembrie.
Potrivit noului contract-cadru, finantarea se va face pe zone geografice, ceea ce va duce la o mult mai buna cunoastere a nevoilor in domeniul sanitar. -Noua regionalizare va reflecta mult mai clar necesitatile, deoarece patologia este diferita in Transilvania fata de alte zone ale tarii. Mai mult, Brasovul a devenit, in sfarsit, centru universitar, fapt care va aduce numai avantaje pentru pacienti-, a declarat dr. Alexandru Grigoriu, directorul DSP Brasov.
O alta propunere se refera la medicii de familie care ar putea sa primeasca un buget de practica separat de cel de la CAS, astfel incat sa-si poata achizitiona aparatura medicala. In caz ca aceasta propunere nu ar fi acceptata, DSP a sugerat acordarea unor facilitati bancare prin care dotarile necesare sa fie cumparate in leasing. Aceasta varianta ar fi greu de realizat, pentru ca trebuie modificata legislatia.
Si finantarea centrelor de permanenta ar putea fi schimbata. Pentru diminuarea cheltuielilor s-a propus ca medicii de aici sa fie platiti pe linie de garda. In prezent, nu exista baza legislativa care sa acopere cheltuielile, iar medicii nu pot plati regie si nici nu pot angaja alt personal.
Pentru a evita o noua criza financiara si acumularea de datorii uriase de catre spitale s-a propus schimbarea modului de finantare. S-a cerut ca spitalele sa nu mai fie finantate dupa titulatura. Exemplul ales ca argument a fost Spitalul Judetean Brasov, care primeste aceiasi bani cu cel din Tulcea, desi la Brasov sunt mai multe sectii si o patologie mult mai complicata. Specialistii sunt de parere ca finantarea ar trebui sa se faca dupa nivelul de competenta, sa se analizeze ce se poate trata intr-un anume spital si la ce costuri.
De asemenea, spitalele de acelasi gen vor avea un ghid de practica, astfel ca un infarct se va trata in toate unitatile dupa aceeasi procedura, asa cum este in Occident. Salile de operatie vor functiona de la 9.00 la 17.00, si nu pana la 12.00, ca acum. Se spera ca astfel sa se afle daca cheltuielile sunt justificate si daca directorul de spital si-a facut cum trebuie meseria.
Control la pusculitele unitatilor spitalicesti
Ministrul Autoritatii Nationale de Control a anuntat ca va verifica modul in care Casa Nationala de Asigurari de Sanatate foloseste banii incasati de la cetateni pentru asigurarile de sanatate. Verificarea va incepe la 1 septembrie. AVAB va prelua datoriile pe care firmele le au catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Datoriile societatilor comerciale catre fondul unic de asigurari de sanatate ating, in acest an, 27.000 miliarde de lei. Peste 230.000 de agenti economici au datorii, dintre ei aproximativ 2.300 avand de platit peste un miliard de lei. Lunar, agentii economici ar trebui sa vireze Casei de asigurari o contributie de 7% din fondul de salarii. In caz contrar, ei suporta majorari de 0,5% pe luna si executarea silita a bunurilor pe care le detin.
Spitalul Judetean Targoviste, Spitalul Municipal Manastirea Dealu si Spitalul Orasenesc Moreni au facut achizitii de bunuri si servicii in baza contractelor incheiate in 2001 si au luat altceva decat au contractat – arata un raport al Autoritatii Nationale de Control. Insa conform Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Dambovita, datoriile de 76 miliarde ale spitalelor sunt justificate. Sefii spitalelor au raportat servicii medicale peste valoarea contractului incheiat cu CJAS, dar sumele se regasesc in activitatile si serviciile medicale oferite pacientilor. -Nu intotdeauna produsul cel mai ieftin este si licitat la nivel national. Avem situatii prin care in licitatie s-au obtinut cartofi la 10.000 de lei pe kilogram plus cheltuieli de transport tocmai de la Botosani, iar la Lunguletu, kilogramul de cartofi era 5.000 de lei. Nu puteau sa se aprovizioneze de la Lunguletu, pentru ca nu figura printre furnizorii care participau la licitatie- – a precizat un reprezentant al CJAS Dambovita.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
