Efectul deciziei S&P asupra României: finanțările în euro se vor scumpi

Statele europene trebuie să restructureze rapid bugetele, pentru reducerea amplă a deficitelor, după decizia S&P de a retrograda nouă țări din zona euro, mai ales că majorarea costurilor de finanțare se va resimți în economia reală, la bănci și firme, spune secretarul de stat în MFP Bogdan Drăgoi.
„Vom vedea Germania care va vinde și mai ieftin, fiind printre puținele din Europa care a rămas cu rating AAA. Dacă ceilalți din Europa nu reușesc să se mobilizeze, nici Germania nu se știe cât se va mai putea împrumuta ieftin. Statele trebuie să înceapă să facă ce am făcut noi. Retrogradarea înseamnă un cost mai mare al deficitului. Cred că va trebui să facă toți restructurări bugetare rapide, pentru a-și reduce deficitele la niveluri mult mai mici“, a decla­rat Drăgoi, citat de Mediafax.
Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor a amintit că retrogradarea unui stat înseamnă că și companiile din acel stat vor fi sancționate, adică toată economia reală, companii a căror activitate depinde de linile de finanțare. În acest context, Drăgoi a spus că acest cost suplimentar va fi transferat către subsidiarele din România, dar notează că linile noi de finanțare nu sunt atât de semnificative.
„Băncile vor avea un cost de finanțare mai crescut și liniile vor fi mai scumpe, dar pe România linile de finanțare s-au restrâns. Va fi un cost al banilor ușor mai ridicat“, a explicat secretarul de stat.
În ceea ce privește accesul la finanțare al statului român, Drăgoi s-a arătat rezervat să facă estimări, declarând că este nevoie de câteva zile de activitate pe piețele interna­ționale pentru a se vedea un trend clar.
Analiștii consideră că decizia S&P ar putea avea ca efect creșterea costurilor de finanțare în euro pentru România, atât prin contagiunea aversiunii la risc a investitorilor, cât și prin canalul bancar, întrucât instituțiile-mamă se vor finanța și mai scump.
„Efectul imediat al acestor decizii se va simți în costul de finanțare. Din păcate pentru noi, faptul că Franța, Italia, Austria se finanțează mai scump înseamnă că și prețul capitalului direcționat către România va fi mai mare“, a comentat analistul Florin Cîțu.
Economistul șef al Raiffei­sen Bank România, Ionuț Dumitru, spune că pe cât este de dramatică decizia S&P, pe atât este de nefundamentată, și se întreabă retoric care sunt motivele de netăgăduit pentru care sau fost retrogradate Austria și Franța. „La rândul ei, Italia are maturități bine așezate și politici fiscale de anul trecut foarte sănătoase, care-i vor conduce la surplus primar. Mi se pare că agențiile de rating încercă cumva să împingă țările cu probleme către probleme și mai mari“, a spus Dumitru. El vede în următoarea perioadă un nou val de aversiune la risc, care va afecta și România.

Decizie nefundamentată

„Dacă ai ajuns să retrogra­dezi țări ca Austria și Franța, investitorii se vor întreba: Dar Europa de Est ce are? E posibil ca la nivel european să vedem un nou val de aversiune și să vedem o aversiune și în Europa de Est, prin contagiune, prin neîncre­dere. Să sperăm că piețele vor mai începe să diferențieze. România are politici sănătoase, a redus deja deficitul, arată mult mai bine decât multe state din Europa și cu o evoluție în continuare în îmbunătățire“, a continuat Dumitru.
Economistul nu exclude nici un efect negativ prin canalul bancar, prin scumpirea costului de finanțare.
„Finanțările în euro, cel mai probabil, vor avea o tendință de scumpire în România, ceea ce poate să avea și un aspect pozitiv, prin stimularea creditării în lei. În ceea ce privește riscul deprecierii leului, cu o inflație mică și în scădere, spațiul de manevră este mai mare și ca dobândă, și la nivel de curs. Cu un curs ușor mai depreciat, până la 4,4 lei/euro, nu văd efecte semnificative. Important să nu fie mai mult“, a adăugat Dumi­tru.
Economistul șef al Uni­Credit Țiriac Bank, Dan Bucșa, sesizează, dincolo de argu­mentația oficială, coincidența între momentul anunțului S&P și reușitele de a se împrumuta în piață ale Spaniei și Italiei.
„Nu va fi un impact semnificativ dacă nu face un pas similar și Moody's sau Fitch. Dar dacă Franța își pierde definitiv ratingul AAA, adică o altă agenție de rating o retrogradează, atunci niciun bond emis de o entitate europeană nu mai poate să fie triplu A. Nu exclud o astfel de situație, dar această decizie nu va face decât să grăbească crearea unei agenții de rating europene“, a atras spus Bucșa.
S&P a retrogradat vineri ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei și Ciprului cu câte două trepte și pe cele ale Franței, Austriei, Maltei, Slovaciei și Sloveniei cu o treaptă.
Calificativele Franței și Austriei au fost coborâte de la AAA la AA+, clubul țărilor din zona euro cu rating maxim fiind astfel restrâns la patru membri – Germania, Olanda, Luxemburg și Finlanda.
Olanda, Luxemburg și Finlanda au fost puse însă pe perspectivă negativă, singura țară complet neafectată de raportul S&P fiind Germania, al cărei rating a fost confirmat, cu perspectivă stabilă.