Secession la Viena

In 1897, un grup de artisti progresisti (printre care Gustav Klimt, Josef Hoffmann, Joseph M. Olbrich, Kolo Moser si Carl Moll) au pus bazele -Asociatiei Austriece a Artistilor Plastici – Secession-, al carei scop era acela de a gasi forme de expresie artistica in armonie cu noile cerinte ale vietii moderne. Din acest motiv, ei respingeau inclinatia spre Istoricism, manifesta la Viena in acea perioada, si in mod special grupul conservator de la Kunstlerhaus.

Sediul Asociatiei avea sa fie o cladire anume construita – lucrarile au inceput in aprilie 1898 si s-au incheiat cateva luni mai tarziu. Tocmai la timp pentru a gazdui, in acelasi an, pe 12 noiembrie, a doua expozitie a Secessionistilor. Resursele financiare au fost puse la dispozitie, fara nici un fel de obligatie ulterioara din partea artistilor, de diversi patroni ai artelor, printre care si industriasul Karl Wittgenstein. Galeria a fost gandita de la bun inceput ca un spatiu expozitional modern, functional si economic, a carui arhitectura a devenit un simbol al protestului fata de stilurile pseudo-istorice ale secolului al XIX-lea. Acest -Templu al Artei- reprezinta in ziua de azi un exemplu major al Jugendstil-ului vienez.

In 1902 avea loc a XIV-a expozitie a artistilor miscarii Secession, dedicata lui Ludwig van Beethoven. Lucrarea centrala era fresca, lunga de 34 de metri, creata de Gustav Klimt pornind de la Simfonia a IX-a a compozitorului german. Intamplarea a facut ca aceasta fresca sa supravietuiasca distrugerilor provocate de razboi si sa poata fi achizitionata de statul austriac in 1973. Expusa abia in 1986 intr-o incapere speciala din cladirea Secession, fresca este considerata drept una dintre cele mai importante exemple ale aceluiasi Jugendstil.

-Fiecarei epoci, arta pe care o merita, Artei, intreaga libertate- – iata deviza care i-a inspirat pe membrii fondatori ai miscarii Secession si care impodobeste astazi intrarea cladirii. Obiectivul principal al Asociatiei a fost si continua sa fie acela de a desfasura un program expozitional stabilit pe baze democratice, tinand cont doar de considerente artistice. Arta moderna austriaca a fost expusa inca de la inceput alaturi de cele mai recente curente manifeste in arta mondiala. Expozitiile organizate la confluenta dintre secole reuneau lucrari de arhitectura, pictura, sculptura si alte forme de arta plastica, intr-un ansamblu cat mai cuprinzator.

Si in ziua de azi, programul expozitional este stabilit de catre Comitetul Director – ales la fiecare doi ani – al Asociatiei Artistilor Plastici, dupa aceleasi criterii artistice stipulate in statutul formulat de membrii fondatori in 1897. Prezentand publicului arta contemporana austriaca si internationala, Secession promoveaza noile tendinte, ii incurajeaza pe artistii dornici sa-si asume riscuri, sprijina experimentele si confruntarile creatoare intre arta austriaca si cea internationala.

Secession se bucura si astazi de mult sprijin din partea publicului interesat de arta contemporana – format din oameni de afaceri si persoane private, studenti, diversi artisti, personalitati publice. In fiecare an se organizeaza in medie 10 expozitii, fondurile provenind din cotizatiile membrilor, sponsorizari, contacte internationale, diverse alte surse financiare, toate asigurand si pe viitor independenta acestei miscari vieneze. In aceleasi conditii se organizeaza cursuri si activitati de cercetare, -Prietenii miscarii Secession- functionand astfel ca o veriga intre arta, afaceri si societate.

Compress