150 de ani de la Unirea Principatelor

"Fapta românilor din acea vreme e un model pentru noi toți"

La împlinirea a 150 de ani de la Unirea Principatelor, Președinția României, Academia Română și Patriarhia Română au organizat un moment aniversar desfășurat la Patriarhia Română. După Te Deum-ul de la Catedrala Patriarhală, reprezentanții instituțiilor organizatoare au depus coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ceremonia a continuat în Aula Magna a Patriarhiei "Teoctist Patriarhul", situată pe locul vechii Mitropolii a Țării Românești, unde, în 1859, a avut loc Adunarea electivă când mitropolitul Nifon a anunțat alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești, în fapt proclamarea Unirii Principatelor Române. Despre importanța și semnificațiile actului de la 24 ianuarie 1859 au vorbit Președintele României, Traian Băsescu, acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, și P. F. Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Ziua 24 ianuarie 1859 a intrat în istorie ca o "dată-simbol", a afirmat președintele Traian Băsescu, "un moment de grație al istoriei românilor, un moment de înțelepciune politică, un moment fondator al națiunii noastre". "Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza este expresia capacității oamenilor vremii, adevărați patrioți și oameni de stat, de a răspunde politic constrângerilor externe și de a trece peste divizările interne și interesele personale". În acest context a fost amintită personalitatea mitropolitului Nifon și a altor reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe participanți la mișcare unionistă ca o dovadă a solidarității "Bisericii Ortodoxe cu aspirațiile poporului și participarea acesteia la proiectul de modernizare a societății românești". Unirea Principatelor a fost "o primă izbândă în procesul de constituire a statului național, de recunoaștere politică a voinței românilor și a unității de neam și de limbă", prin care "principiile generației de la 1848 au putut fi aplicate și consolidate" și reformele care au urmat au dat Principatelor "dimensiunea civilizației europene". În continuare, președintele țării a subliniat: "Lecția cea mai însemnată a acestei Uniri, pentru noi cei de azi, este cea oferită de curajul și determinarea de a crede într-un proiect care construiește națiunea modernă și dă sens istoriei". Aniversarea Unirii Principatelor ne readuce în minte idealurile înaintașilor și  "responsabilitatea noastră de a acționa în interesul națiunii, de a exprima și realiza aspirațiile românilor". Desăvârșită la Marea Unire din 1918, Unirea Principatelor "rămâne pentru noi o victorie a spiritului național, un model de viziune pentru devenirea modernă a României".
Acad. Dan Berindei a rememorat desfășurarea evenimentelor din ianuarie 1859 pentru a sublinia că toate "au demonstrat ce poate face un popor mic într-o situație complicată… reușind ceea ce era aproape imposibil". A fost o "oră astrală" a românilor, în contextul unor condiții internaționale favorabile – războiul Crimeii, Tratatul de la Paris. Marile puteri garante au acordat românilor "doar o jumătate de unire", pentru că era menținută separația prin existența a doi domni, două guverne, două Adunări și două administrații. În aceste împrejurări, românii au găsit o "soluție neașteptată". "Chiar pe acest loc, unde era vechea clădire a Adunării Deputaților, în jurul clădirii se aflau aproximativ 40.000 de oameni… toți au stat trei zile, și datorită lor Unirea s-a înfăptuit. După înverșunările fiecărei partide, care avea propriul său candidat, a fost ideea lui Dimitrie Gr. Ghica să fie ales Alexandru Ioan Cuza… Din contradicții, din lupte politice s-a născut consensul. A fost o lecție admirabilă care a arătat că se poate ajunge la înțelegere". Vestea alegerii lui Al. I. Cuza a fost primită cu un entuziasm, care, după cum spunea D. Bolintineanu, "nu fusese înregistrat… decât în timpul Revoluției din 1848". Ce a însemnat acest eveniment? "Unirea a fost modul în care am știut să facem față celor trei imperii care ne înconjurau și să impunem ceea ce doream: să fim împreună. Și am fost. Prin forțe proprii am pus Europa în fața unui fapt împlinit". Atunci, "România a intrat pe scena statelor europene, nu numai ca stat național, ci și ca stat modern". După ce a amintit reformele care au marcat procesul de modernizare, acad. Dan Berindei a încheiat: "Fapta românilor din acea vreme e un model pentru noi… Sacrificiul pentru patrie și nu pentru sine a fost determinant. Așa s-a creat România. Să cinstim această zi. Să nu o uităm pentru că ne dă tărie în zilele pe care le așteaptă România".
P.F. Părinte Daniel, Patriarhul României, a evocat "ceasurile Unirii din Dealul Mitropoliei", momentul în care Mitropolitul Nifon "proclamă numele domnitorului Țării Românești ales în unanimitate și anume Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Moldovei". A urmat o "susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea Unirii de puterea otomană și puterile garante europene, și apoi pentru desăvârșirea Unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial numele de România, având capitala la București, cu un singur Guvern". Patriarhul României a subliniat că "Realizarea Unirii Principatelor Române a fost benefică și pe plan spiritual, atrăgând după sine organizarea unitară a structurilor bisericești din toate provinciile românești, sub conducerea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, confirmat de Alexandru Ioan Cuza prin Legea din 1864. În același timp, prin demersurile lui Alexandru Ioan Cuza către Patriarhia Ecumenică (1865) pentru obținerea recunoașterii autocefaliei, s-au creat premizele ridicării Bisericii Ortodoxe Române autocefale din anul 1885, la rangul de Patriarhie, în anul 1925". Astfel, în Decretul Organic promulgat de Alexandru Ioan Cuza în 1864 se arăta că "Biserica Ortodoxă Română este și rămâne independentă de orice autoritate bisericească străină, în tot ce privește organizarea și disciplina". De asemenea, "urmare a promulgării, în decembrie 1863, a Legii pentru secularizarea averilor mănăstirești, deci a preluării averilor bisericești de către Stat, în timpul domniei lui Cuza s-au reglementat și principiile prin care Statul se obligă să sprijine Biserica".
P.F. Patriarh Daniel a înmânat președintelui României, Traian Băsescu, și acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, volumul de studii "Biserica Ortodoxă Română și Unirea Principatelor – moment aniversar 1859-2009" și o medalie jubiliară. Orchestra și grupul psaltic "Anton Pann" a prezentat un scurt concert de muzică patriotică, încheiat cu "Hora Unirii".