Finanțarea deficitului bugetar, esențială

Orice acord va presupune costuri de sute de milioane de euro

„Suntem deschiși la ideea unei finanțări externe, dar nu pe picior” Mugur Isărescu

Finanțarea defi?é?¡ci?é?¡tului bugetar la costuri rezonabile este vitală pentru România în con?é?¡dițiile actuale, când este dificil de acoperit și un nivel redus, de 2% din PIB, a declarat, ieri, gu?é?¡ver?é?¡?é?¡natorul Băncii Na?é?¡țio?é?¡nale a României (BNR), Mugur Isărescu.
„Finanțarea defici?é?¡tului bugetar nu este spre coada intereselor noastre. Este o chestiune foarte serioasă. Pentru momentul actual, importanța mi se pare și mare. (…) Cauza blocajului financiar o reprezintă și întârzierea plăților la buget către furnizori”, a spus Isărescu. Guvernatorul a pre?é?¡cizat, însă, că un acord cu o instituție inter?é?¡națională ar pre?é?¡supune costuri de câteva sute de milioane de euro, pe care România le va suporta în viitor, fără să se cunoască, în acest mo?é?¡ment, ce gol de fi?é?¡nanțare va avea sectorul privat.
„Suntem deschiși la ideea unei finanțări externe, dar nu pe picior. Discuțiile să se facă pe o bază solidă. Avem o primă bază de evaluare și solicităm o corelare și din partea băncilor comerciale și a spe?é?¡cialiștilor interni și externi”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a declarat că un acord de prefinanțare sau un împrumut general de la Uniunea Europeană (UE) ar putea reprezenta o soluție pentru un grad de absorbție mai redus al fondurilor europene.
„Fondurile europene sunt de 6-7 miliarde de euro. Nu suntem pregătiți din punct de vedere orga?é?¡nizatoric, al capacității de absorbție. În aceste condiții, o prefinanțare, un împrumut general de la UE nu ar strica”, a afirmat Isărescu.
El a adăugat că nu este un opozant al unui acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), dar că trebuie lămurit că liniile de finanțare de la fond reprezintă un swap în care banca centrală oferă lei și primește valută, fiind doar o protecție a rezervelor valutare. Isărescu a declarat că scăderea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei, decisă de BNR în octombrie 2008, a fost o greșeală, iar banca centrală a vândut ulterior valută pentru a drena lichiditatea din piață. „Măsura părea cea mai normală în con?é?¡dițiile de neîncredere și dezbateri politice, dar situația creată ulterior în piață nu a putut fi rezolvată decât prin vânzarea de valută”, a adăugat Isărescu.
În ceea ce privește deprecierea leului, guvernatorul a declarat că o anumită stabilitate a cursului de schimb și corelare cu funda?é?¡men?é?¡tele macroeconomice sunt în interesul eco?é?¡nomiei românești, al statului și al băncilor comerciale. „Să ții cursul să nu se ducă în bălării și să asiguri condiții pentru o reducere a dob?â?Ñnzii a fost dificil”, a declarat Isărescu.