Neptun – capitala literara internationala

A doua editie a Festivalului Zile si Nopti de literatura are in cadrul sau colocviul cu tema Eu, celalalt. Ca si anul trecut, vor fi inmanate Premiul Ovidius, care se acorda pentru valoarea operei literare si contributia autorului la afirmarea libertatii de expresie si tolerantei interetnice, si Premiul Festivalului, care se acorda pentru valoarea operei si contributia autorului la largirea frontierelor literaturii. Anul acesta sunt prezenti aproximativ 70 de scriitori din 23 de tari, intre care cateva nume care au o rezonanta speciala, cum ar fi Antonio Lobo Antunes, caruia in aceste zile i se vor lansa doua carti, Ismail Kadare, Amos Oz si alte nume mai putin cunoscute in Romania, pe care ne straduim sa le facem cunoscute pentru ca reprezinta valori incontestabile in circuitul literar international. Anul acesta, festivalul se desfasoara sub inaltul patronaj al primului-ministru al guvernului si cu sprijinul financiar al guvernului, organizatori si finantatori fiind Uniunea Scriitorilor, Societatea Romana de Radiodifuziune si Primaria Mangalia. Vrem sa aducem multumiri Arhiepiscopiei Tomisului, care ne sprijina in organizarea unui pelerinaj la manastirile din Dobrogea. Credem ca aceasta vizita va fi un moment interesant, asa cum interesanta va fi si vizita in Bucuresti din ultima zi, cand oaspetii vor avea ocazia sa vada cum arata orasul, cu unele dintre monumentele lui arhitectonice, cum arata bucurestenii. Vor fi, de asemenea, cateva lansari de carti. La Biblioteca Centrala Universitara, Lobo Antunes se va intalni cu cititorii, iar la Uniunea Scriitorilor va fi o intalnire cu poetul polonez Grzegorz Musial. Participa desigur si scriitori romani, ziaristi… Credem ca intrarea in normalitate, in circuitul cultural international merita toate eforturile, iar festivalul este unul dintre cele mai importante. Nu cred ca desfasurarea lui, in sine, foloseste cuiva. Iata, noi suntem scosi dintr-un circuit cultural adevarat, atata vreme cat nume importante ale culturii, care au fost anul trecut in Romania, au fost receptate aici ca atare si abia peste ceva luni s-a inteles fenomenul si au aparut ecouri. Sa speram ca de data aceasta importanta lui va fi inteleasa mult mai repede.

Sunt cuvintele pe care ni le-a spus, in agitatia ultimelor pregatiri, presedintele Uniunii Scriitorilor, Eugen Uricaru, despre aceasta a doua editie a unui festival a carui utilitate si importanta au fost dovedite inca de anul trecut. Faptul ca anuntarea lui a adus atunci la Bucuresti scriitori intrati deja in istoria literaturii, ca Alain Robbe-Grillet si Jorge Semprun, distinsi cu Premiul Festivalului, respectiv, Premiul Ovidius (pentru a cita numai doua nume), este relevant pentru nevoia oamenilor de litere de a se cunoaste, de a schimba idei, de a-si exprima conceptiile despre rolul scriitorului in lumea contemporana.

La actuala editie, alaturi de scriitori din Europa, SUA sau Israel care nu mai au nevoie de prezentare pentru publicul romanesc, cum ar fi Ismail Kadare, Amos Oz, Carles Duarte, Mimmo Morina, participa o seama de autori de talie internationala, cu volume traduse in multe limbi ale pamantului, dar a caror opera a fost mai putin tradusa in romaneste sau inca nu are o versiune autohtona. Ii amintim, la intamplare, pe palestinianul Hanan Awwad, pe poetul turc Cengiz Bektas, ale carui poeme au fost traduse in engleza, germana, rusa, greaca si romana, printre altele, pe englezul Alan Brownjohn, cunoscut eventual cititorilor romani din transpunerile poemelor sale de catre Denisa Comanescu sau din romanul Umbre lungi, talmacit in limba noastra de Irina Horea, pe brazilianul Horacio Costa, pe Alistar Elliot, Evgeni Popov, Carme Riera, a carei carte tocmai a fost lansata la Bucuresti, sau pe belgianul Jean-Luc Wauthier. Si daca festivalul a adus la Bucuresti scriitori romani care si-au gasit rostul in alte parti ale lumii, cum ar fi Dinu Flamand sau Ioana Craciunescu (Franta), Veronika Dreichlinger sau Rodica Binder (Germania), Ecaterina Evanghelescu (Belgia), Riri Sylvia Manor (Israel), lor li se alatura cam 25 de scriitori din tara, cu nume nu mai putin prestigioase: Augustin Buzura, George Balaita, Gabriela Adamesteanu, Nichita Danilov, Mircea Dinescu…

Un loc special in desfasurarea festivalului il ocupa colocviul Eu, celalalt, loc de dezbatere al locului si rolului scriitorului in lumea contemporana. Dezbatere in centrul careia se situeaza nu numai ideea utilitatii omului de cultura, a artistului, dar si aceea a raportului, nu intotdeauna simplu, al autorului cu publicul sau. Pentru ca, asa cum spune, de pilda, Jean-Luc Wauthier, -…aceasta notiune a Celuilalt care este in noi, si pe care o ignoram adesea, pare inca si mai greu de negat in zilele noastre decat in trecut. (…) Un tanar poet oarecum idealist ar putea sa-l vada in acesta (Celalalt – n.n.) pe cititorul ideal, complice, care patrunde cu empatie intr-o opera de viata facuta pentru dialog. Dar din nefericire, acel celalalt poate fi la fel de indiferent, cel care nu va va citi niciodata sau, si mai rau, cel care va va cenzura.- Poetul, publicistul, eseistul, prozatorul belgian s-a referit la cenzura si pentru ca, asa cum marturiseste, -atunci cand am venit pentru prima oara la voi, in 1991, la scurt timp dupa caderea lui Ubu Rege, am vizitat acel sinistru birou al Securitatii, unde poemele voastre erau puse la index de oribili functionari insarcinati sa ii inregimenteze pe oribilii lucratori rimbauldieni. Cei mai buni poeti ai vostri mi-au aratat atunci manuscrisele lor cenzurate, in care trebuiau sa inlocuiasca, de pilda, cuvantul <mort>, care nu avea drept de cetate, cu un cuvant mai <constructiv>.-

Premiile vor incununa si in acest an doi scriitori a caror opera inseamna ceva pentru societatea contemporana si pentru viitorul literaturii. Pana in 21 septembrie, seara decernarii lor, nu ne ramane decat sa uram festivalului o desfasurare lina si interesanta.