La Biroul Permanent al Senatului Romaniei a fost depus ieri un document incendiar, intocmit de Curtea de Conturi a Romaniei, datat septembrie 2003. Documentul readuce in atentia autoritatilor privatizarea Intreprinderii de Masini Grele Bucuresti (IMGB), savarsita la 17 decembrie 1997.
Initial, pretul de vanzare era foarte bun (25 de milioane de dolari), plus un volum de investitii pe masura (39,07 milioane de dolari). Iar cumparatorul, nimeni altcineva decat Kvaerner ASA – concern norvegian printre primele din lume in domeniu. Din pacate, privatizarea IMGB – un prilej de bucurie si usurare pentru FPS-ul de atunci – s-a transformat, pe parcursul catorva ani, intr-un cosmar pentru autoritati. Ulterior, prin semnarea unor anexe la contractul de vanzare-cumparare, pretul initial convenit pentru cumpararea actiunilor a fost diminuat de la 25 milioane de dolari la numai 1,25 milioane de dolari.
In nici trei ani, IMGB a inregistrat pierderi cat dublul capitalului social
In conformitate cu Legea 94/1992, de organizare si functionare a Curtii de Conturi, aceasta institutie a verificat modul in care fostul Fond al Proprietatii de Stat, actuala Autoritate pentru Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului (APAPS), a respectat metodele si procedurile prevazute de lege in cazul privatizarii IMGB. Curtea de Conturi a controlat si modul in care partile implicate in aceasta privatizare au respectat clauzele din contractul de vazare-cumparare. In raportul final intocmit de institutia de control, raport ce a ajuns la Senat, mai sunt trecute si concluzii privind situatia economico-financiara si patrimoniala postprivatizare a societatii bucurestene, precum si evolutia obligatiilor acesteia fata de bugetul statului.
Concluziile controlului nu sunt prea greu de intuit: -Privatizarea IMGB poate fi incadrata in randul actiunilor nereusite/neperformante-. La aceasta concluzie, exprimata intr-un mod extrem de bland, s-a ajuns tinandu-se cont de rezultatele din situatiile financiare raportate de societate: in perioada verificata, adica 1998-2001, s-au inregistrat pierderi de 1.101,3 miliarde de lei, adica aproximativ dublul capitalului social. In plus, noul proprietar al IMGB, Kvaerner ASA Norvegia, si-a -diminuat- investitiile asumate prin contractul de privatizare cu 54 milioane de dolari, adica atat cat ar fi trebuit sa investeasca.
Mai multe aditionale la contractul de privatizare au diminuat suma platita de norvegieni
Controlul Curtii de Conturi a scos la iveala o serie de abateri de la regulile de -buna practica- si de la prevederile legale de reglementare specifice, abateri ce au avut efecte negative asupra eficientei privatizarii, precum si asupra patrimoniului public si privat al statului. Conform raportului, patrimoniul privat al statului a fost prejudiciat cu 64,7 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestui prejudiciu (29,7 miliarde de lei) a rezultat din vanzarea sub valoarea nominala a peste 1,2 milioane de actiuni preluate de FPS de la SIF Muntenia. De asemenea, a fost -lovit- si patrimoniul fostei Companii Nationale de Electricitate Conel SA, fiind stearsa o datorie de 35 miliarde de lei pe care IMGB o avea fata de aceasta companie. Prin acordarea de facilitati nelegale, bugetele publice au fost prejudiciate cu 187,9 miliarde de lei.
Dezastrul rezultat este imputat fostului FPS, care nu a sustinut un program coerent si agresiv nici in faza de promovare a privatizarii, nici in cea de privatizare propriu-zisa, nici postprivatizare. In raport se mai arata ca din arhiva FPS lipseste o serie importanta de documente, printre care si procesul-verbal de desigilare a ofertelor pentru IMGB, care ar fi putut aduce o serie de clarificari asupra conditiilor in care s-au produs modificarile ofertelor initiale de privatizare.
Prima modificare substantiala a contractului a fost cea a pretului. Desi, conform contractului initial, norvegienii trebuia sa plateasca 25 milioane de dolari (2,51 dolari/actiune), din care – potrivit legislatiei in vigoare la acea data – urmau sa primeasca inapoi 60%, printr-un al treilea act aditional, pretul a fost redus cu cele 15 milioane de dolari (60% din cele 25 de milioane convenite in contract), suma fiind transferata ca supliment de investitii. Pretul a fost redus in acest mod la numai 10 milioane de dolari, dar nu s-a oprit aici. Din acea suma, 8,75 milioane de dolari au fost distribuite pentru achitarea datoriilor, astfel ca pretul final a fost 1,25 milioane dolari minus (din nou!) 60% pentru investitii (?!). Problema investitiilor la IMGB pare ca a fost si ea -rezolvata- printr-un alt act aditional. Cele 54 milioane de dolari stipulate ca investitii pentru restructurare-modernizare au fost asimilate cu imprumuturile acordate de grupul Kvaerner catre Kvaerner – IMGB.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
