Inceputul stagiunii a prilejuit intalnirea melomanilor bucuresteni cu ansamblul de muzica veche -Los musicos de su alteza-, creat in 1992 in Spania cu intentia de a readuce in circuitul muzical creatii hispanice datand din veacul al XVII-lea, extinzandu-si apoi aria repertoriala astfel incat in prezent interpreteaza si opusuri semnate de renumiti compozitori europeni din secolele XVI-XVIII. Bogata activitate desfasurata in ultimul deceniu, concertele sustinute in mari orase iberice, CD-urile inregistrate, precum si premiul castigat in 1996 la Concursul -Van Wassenaer- de la Haga, destinat ansamblurilor de acest gen, au impus atentiei formatia care, condusa de Luis Antonio Gonzalez (organist, clavecinist, muzicolog), a propus, sub cupola Ateneului, un program decupat din creatia laica si religioasa de epoca. Sub genericul -Teatrul de miracole-, in prima parte am ascultat secvente din -Teatrul desertaciunilor-, incluzand piese de Falconiero (Sinfonia, Galiarda), Hidalgo (Perseo), Aranies (Spune-mi o vorba de iubire), Sanz (Dansul facliilor), Marin (Ochi ce-mi aratati dispretul), Coppola (Rapirea Proserpinei), apoi, dupa pauza, din -Teatrul credintei-, ce a cuprins un colind pentru Nasterea Fecioarei scris de un anonim, urmat de lucrari de Patino/Navarro (Dulce mireasa blanda), Cabanilles (Passacaglia), De Padilla (Mor de dragoste) si, din nou, o creatie anonima de secol XVII – Vai, mie. Ansamblul, alcatuit din doua viori, violoncel, teorba (asemanatoare unei cobze uriase, cu gatul foarte lung) si clavecin, cu o sonoritate omogena, evoluand cu siguranta si fluenta, a adus ecouri de altadata (pe care poate ne-am fi dorit sa le ascultam cantate pe instrumente cu adevarat vechi – viola d*amore, viola da gamba etc.), completate de doi solisti vocali – soprana Raquel Andueza – o spaniola atipica atat pentru ca era o blonda cu pletele fluturand (amintind mai curand de… Isolda), lipsita de temperamentul atat de specific spaniolilor – si tenorul Jose Pizarro care, prin accentele expresive, prin frazare si maniera de cant s-a apropiat mult mai mult de spritul si ardenta sau sensibilitatea acelor pagini de reala frumusete si, in mare parte, necunoscute publicului nostru, seara fiind, in general, extrem de agreabila si… mai altfel. Iar faptul ca insusi Ambasadorul Spaniei la Bucuresti, Excelenta Sa Jesus Atienza Serna, a tinut sa prefateze concertul la care au asistat personalitati de marca ale vietii noastre culturale a conferit un plus de -greutate- evenimentului organizat cu sprijinul Institutului Cervantes.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
