Soiurile de pomi fructiferi romanesti sunt la mare cautare in vest, in special datorita faptului ca nu sunt inregistrate ca marci, deci pot fi omologate de oricine. Cercetatorii clujeni s-au confruntat de multe ori cu furtul muncii lor de zeci de ani.
Din anii *60 nu s-a mai brevetat nimic
Preocupati de grija salariilor, oricum foarte mici, si a achitarii facturilor la utilitati, cercetatorii clujeni din pomicultura au ajuns sa nu aiba bani pentru a-si inregistra marcile, munca lor de zeci de ani.
-Un sud-african imi cere parul <ina estival>, un american vrea pere de iarna din soiul <virgiliu hibernar>, dar eu nu le pot vinde in afara granitelor, pentru ca soiurile nu sunt brevetate-, sustine Vasile Ghidra, directorul Statiunii de Cercetare si Productie Pomicola Cluj. De unde sutele de milioane necesare pentru inregistrarea si protejarea acestor marci romanesti?
-99% din soiurile de pomi din Romania nu sunt brevetate – doua-trei au fost brevetate in anii *60, si atat. Majoritatea a fost omologata, dar nu si inregistrate ca marci romanesti, pentru a putea fi vandute in afara-, adauga dl Ghidra. Asa se face ca in Ungaria se gasesc soiuri de prun care circula sau nu sub denumiri romanesti, la fel si in Germania – acestea au fost create de cercetatorii romani, dar au fost scoase ilegal din tara. -Muncim zeci de ani la crearea unui soi de pom, dar nu avem bani sa il protejam. De multe ori, nu apucam sa recoltam si toate fructele ni se fura. Am facut apel la politie, dar hotii nu au fost gasiti. Ca sa angajam paznici, ne costa 28 milioane de lei/luna pentru o parcela-, se plange cercetatorul clujean, el insusi creatorul mai multor soiuri de par.
Statul si-a luat mana de pe pomicultura
De la 7.000-8.000 t de fructe pe an, cat era recolta in anii *90, Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola (SCPP) Cluj a ajuns acum la o recolta de doar 1.500-1.600 t pe an.
Principala cauza este faptul ca cele opt statiuni pomicole ramase, din 26, cate existau in 1990, nu primesc nici un ban de la bugetul de stat, fiind lasate sa se descurce singure, declara Vasile Ghidra.
Mandri de trandafirii lor
La statiunea clujeana s-a lucrat foarte mult si la ameliorarea trandafirului, obtinandu-se soiuri de o valoare decorativa extrem de apreciata atat pe piata interna, cat si pe cea internationala. Este vorba despre soiurile Foc de tabara (creat in 1969), Luchian (1972), Simfonia (1978), Rosabunda (1979), Romstar (1991), Incandescent (1991), Auriu de Cluj (1991), Vigorosa (1994), Rosalinda (1994), Simina (1998), Red Candy (1999), Golden Elegance (1999), Rusticana (1999), Bordura de Nea (2000), Rosagold (2000).
Alice C. Popa
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
