Pentru cresterea suprafetelor agricole asigurate impotriva calamitatilor naturale, societatile de asigurari au inaintat Ministerului Agriculturii mai multe propuneri de modificare a Legii 381/2002 privind asigurarile agricole, tinand cont ca anul acesta au fost asigurate numai 15% din suprafatele agricole cultivate. Chiar si pentru suprafetele asigurate, asiguratorii spun ca au primit, cu intarziere, numai o parte din subventia prevazuta de HG 74/2003 privind acordarea subventiilor in agricultura.
Fond national pentru despagubiri in agricultura
Acordarea despagubirilor si subventiilor in agricultura ar putea fi reglementata printr-un nou proiect de lege, inaintat Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAPAM) de catre societatile de asigurari care au in portofoliu astfel de produse. Daca legea in forma actuala prevede ca sumele destinate despagubirilor si subventionarii primelor de asigurare sunt alocate direct Ministerului Agriculturii exclusiv de la buget, principala modificare in noul text de lege se refera la infiintarea Fondului National pentru despagubirea calamitatilor in agricultura (FNDCA) destinat despagubirii producatorilor agricoli ale caror culturi si animale sunt afectate de dezastre si catastrofe produse pe areale extinse. Din acest fond se vor acorda si banii necesari subventionarii unei cote din primele de asigurare. Sumele aferente se constituie, anual, din mai multe surse: cota din veniturile incasate din productia vanduta si procesata de agentii economici persoane juridice din agricultura si industria alimentara, cota din redeventa/arenda datorata ADS de catre concesionarii terenurilor agricole din domeniul privat al statului, contributie din primele platite de producatorii agricoli persoane fizice la societatile de asigurare, alocatii de la buget stabilite anual prin Legea bugetului de stat, fonduri din surse extrabugetare si sume din fond ramase necheltuite din anii anteriori. Potrivit proiectului, administrarea si gestionarea acestui fond intra in atributia MAPAM, Ministerului Finantelor Publice si a reprezentantilor producatorilor agricoli.
Despagubirile se acorda numai celor care-si platesc contributia
Proiectul prevede si modificarea art. 5 din legea citata, prin care se reglementeaza plata despagubirilor producatorilor agricoli, persoane fizice. Astfel ca plata despagubirilor se acorda numai daca a fost platita contributia la FNDCA pentru terenurile asigurate la societatile de asigurare. Despagubirile se acorda producatorilor agricoli in limitele disponibilitatilor din acest fond, iar nivelul despagubirilor se stabileste prin hotarare de guvern. Suprafata culturilor agricole asigurate nu a depasit anul acesta 15% din terenul arabil. In consecinta, societatile solicita si modificarea H.G. 74/2003, care prevede reglementarea termenului de plata a subventiei (de exemplu, 30 de zile de la data inaintarii subventiei).
Riscurile de tip catastrofal nu pot fi asigurate privat
-Societatile de asigurari nu pot prelua in asigurare fenomenele naturale de tip catastrofal-, se arata intr-un document redactat si semnat de reprezentantii societatilor de asigurare care au in portofoliu asigurari agricole, in urma unei intalniri desfasurate sub coordonarea Uniunii Nationale a Societatilor de asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR). Societatile de asigurare incheie polite care acopera riscuri -standard-: grindina, ploi torentiale, furtuni, incendiu, pentru restul fenomenelor naturale de tip catastrofic (seceta, inundatii, inghet si alte dezastre) riscurile fiind asigurate in baza Legii 381/2002. Aplicarea prevederilor acestei legi a lasat de dorit, toamna 2003 fiind caracterizata de pierderi foarte mari in agricultura. Neplata la timp a subventiei de la buget, intarzierile sau neplata despagubirilor acordate pentru riscurile de tip catastrofic a redus increderea agricultorilor si a adus un prejudiciu de imagine intregului sector care practica asigurarile agricole.
Romanii, dezamagiti de sistemul asigurarilor sociale publice
Mai mult de jumatate din romani si-au pierdut increderea in sistemul asigurarilor sociale publice (52%), in timp ce 47% din cetatenii tarii cred ca asigurarile facultative constituie alternativa la acest sistem, a declarat, ieri, directorul de cercetare de la Institutul de Marketing si Analiza Sociala (IMAS), Mircea Kivu, in cadrul unei prezentari sustinute la cea de-a treia editie a conferintei -Piata asigurarilor-, organizata de Finmedia. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, numai 8% din cei intervievati au incheiat o asigurare facultativa de viata, majoritatea fiind persoane cu venituri mari, statut social inalt si studii superioare, desi doua treimi admit ca o astfel de asigurare ar fi utila. Acelasi sodaj arata ca numai 7% au incheiat o asigurare pentru locuinta. Jumatate din cei chestionati ar fi dispusi sa incheie o asigurare de viata, de locuinta sau privata de sanatate, daca s-ar crea niste facilitati fiscale in ceea ce priveste primele de asigurare platite. Concluzia generala ar fi ca desi exista o atitudine favorabila fata de asigurarile facultative, asiguratii dispun de resurse limitate pentru acoperirea unor nevoi potentiale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
