Conditiile dezavantajoase pentru Romania – scoase din contractul Bechtel

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a facut publica, in sfarsit, noua versiune a celebrului contract Bechtel, pentru constructia autostrazii Transilvania, un proiect gigant de circa patru miliarde de euro, parafat in conditii dubioase de fostul guvern PSD.

Trebuie amintit ca acest contract a pus Romania intr-o situatie delicata fata de oficialii UE, astfel ca actuala putere, imediat dupa castigarea alegerilor, a cerut public rezilierea lui. La mijlocul lunii noiembrie 2005, ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, a anuntat insa ca proiectul nu va fi abandonat, dar ca vor fi operate modificari esentiale ale clauzelor din contract, clauze care erau defavorabile statului roman. Printre acestea se numara obligativitatea de a se plati, anticipat, firmei Bechtel suma de 250 milioane de euro, fara dobanda, suma ce ar fi trebuit justificata de compania americana abia prin anul 2012, adica dupa finalizarea lucrarilor. Din noua forma a contractului, aceasta obligatie a disparut. De asemenea, a fost eliminat si -curiosul- mecanism de indexare in dubla varianta a valorii contractului, atat in functie de evolutia pretului la materii prime, cat si in functie de indicele general de crestere a preturilor, lucru nemaiintalnit in contractele comerciale.

Totusi, nu imprumutul de 250 milioane de euro, acordat fara dobanda de catre statul roman firmei Bechtel, reprezenta lucrul cel mai grav consemnat in vechiul contract, ci faptul ca in varianta romaneasca au fost -scapate- greseli -de traducere- cu sensuri opuse celor din varianta englezeasca, aspect dublat de imposibilitatea executarii garantiilor in cazul in care Bechtel incasa banii si nu ar fi miscat vreun deget. Practic, scrisorile de garantie emise de Bechtel nu respectau prevederile legislatiei romane, fiindca erau conditionate si neautonome, supuse legilor in materie din Anglia, ceea ce conducea la faptul ca nu ar fi putut fi vreodata valorificate de statul roman, in situatia in care firma americana nu si-ar fi indeplinit obligatiile referitoare la restituirea avansului, la buna executie a lucrarilor sau in cazul viciilor de constructie. Toate aceste conditii umilitoare pentru partea romana au fost corectate.

Avans anual – doar 30% din valoarea lucrarilor

In noua forma de contract este prevazut anual un avans de pana la 30% din valoarea anuala a lucrarilor, dar acesta va fi decontat anual din valoarea lucrarii efectiv executate in acel an. Partea romana a reusit sa impuna in noul contract si un mecanism de control si evaluare a costului lucrarilor, in vechea varianta aceste elemente fiind aproape integral sub controlul firmei americane. De asemenea, in vechea varianta, Bechtel detinea si managementului proiectarii, astfel ca putea stabili dupa bunul plac toate aspectele legate de traseul autostrazii, lucru ce ar fi permis si controlul, in favoarea sa, a costurilor. In plus, descrierile preturilor unitare folosite erau vagi, incomplete si neuzuale in Romania, lasand loc unor interpretari diferite.

Romania preia controlul managementului proiectarii

O alta victorie a partii romane se refera la preluarea managementului proiectarii, suplimentar fata de plata proiectarii propriu-zise, care va detine control asupra costurilor legate de exproprieri, mutari de utilitati, aliniamente si solutii tehnice. In plus, a fost eliminata si plata lunara a sumei de 250.000 euro, care reprezenta un avans din onorariul de proiectare numai pentru management. Astfel ca doar rediscutarea acestor clauze referitoare la derularea contractului in perioada 2003-2005 a condus la reducerea costurilor de la 60 la 4 milioane de euro.

Dar cele mai ciudate raman anumite clauze regasite doar in versiunea romaneasca a contractului, din cauza unora dintre acestea ajungandu-se, in vara anului 2004, la blocaje financiare si de operare. Practic, zeci de clauze care in textul in limba engleza aveau intelesul de -partile contractante convin- au fost traduse in limba romana cu -beneficiarul se obliga-, trecand astfel in sarcina partii romane unele obligatii suplimentare. Un caz de acest fel este traducerea notiunii -certificat de remediere a defectelor- cu -proces-verbal de receptie finala-, ceea ce conducea la situatia absurda, potrivit careia remedierea unor defecte devenea sinonima cu receptia finala a intregii lucrari, dar de catre partea romana.

Lucrarile la autostrada Transilvania vor incepe intr-o luna

Lucrarile la autostrada Transilvania vor fi reluate intr-o luna, urmand sa fie finalizate la sfarsitul anului 2012, a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa la Alba Iulia, ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely, citat de Mediafax. El a amintit ca Ministerul Finantelor Publice a semnat, la inceputul acestei saptamani, un contract de credit cu doua banci internationale pentru obtinerea unei finantari de 100 milioane de euro destinate platilor pentru Bechtel. Guvernul va aloca inca 240 milioane de euro pentru constructia autostrazii. Lucrarile vor incepe alternativ de la Campia Turzii spre Cluj si de la Bors spre judetele Bihor si Salaj.

Mitrea dorea ca statul roman sa devina partenerul firmei Bechtel in Irak

Dezbaterea legii privind aprobarea OUG 120/2003, care dadea -verde- pentru negocierile dintre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania si Bechtel International Inc. in vederea incheierii contractului, a avut loc la 12 februarie 2004. Cei mai vehementi opozanti au fost parlamentarii PD, in frunte cu Emil Boc, actualul presedinte al PD. Dar masina de vot a PSD a invins, inregistrand un scor zdrobitor, de 73 la 24, astfel ca, in luna martie 2004, presedintele Ion Iliescu promulga legea. Nu se vor sti niciodata adevaratele motive pentru care liderii PSD au facut atatea eforturi pentru semnarea unui astfel de contract, nu doar dezavantajos, dar umilitor pentru orice guvern din lume. Ministrul transporturilor din acea vreme, Miron Mitrea, a reusit in fata plenului Camerei Deputatilor chiar performanta de a prezenta acordarea fara licitatie a acestui contract ca un fel de plocon pentru a se obtine de catre Romania statutul de -partener- al firmei Bechtel, prezentata de ministrul roman drept compania cu -cel mai mare contract de infrastructura in Irak-. Intr-o maniera incoerenta, Mitrea a facut, cu acea ocazie, trimitere ba la Departamentul de stat american, ba la un secretar de stat adjunct – -domnul Evans-, ba la un acord de colaborare intre guvernul Romaniei si guvernul Statelor Unite, ba la EXIMBANK-ul american, spunand ca aceasta din urma -va suporta tot ce inseamna finantare-. De asemenea, Mitrea nu a putut sa motiveze de ce Bechtel nu va mai sustine financiar proiectul, urmand ca banii sa si-i recupereze -prin taxele care s-ar fi aplicat in decursul timpului-.