-Functionarii publici din controlul fiscal trebuie sa aiba o protectie speciala-

– Domnule Sebastian Oprescu, explicati pentru cititorii nostri ce inseamna, practic, sintagma -control fiscal-?

– In baza Legii nr. 70/1997, privind controlul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, controlul fiscal cuprinde ansamblul activitatilor care au ca scop verificarea realitatii, legalitatii si sinceritatii declaratiilor, verificarea corectitudinii si exercitarii indeplinirii, conform legii, a obligatiilor fiscale de catre contribuabili, precum si activitatea de investigare si constatare a evaziunii fiscale. Avand in vedere toate aceste aspecte, controlul fiscal se impune in doua situatii: in cazul oricarui agent economic, controlul fiscal este efectuat periodic de catre organele de control fiscal si in situatia in care acesta solicita o rambursare de TVA. Functionarii publici implicati in activitatea de control fiscal si in exercitarea autoritatii statului in acest domeniu efectueaza controlul in baza ordinului emis de functionarul public de conducere si nu in baza propriei sale vointe. Este necesara aceasta precizare deoarece trebuie inteles ca functionarul public nu merge in control la libera sa alegere, ci dupa un plan de control intocmit de conducerea autoritatii sau institutiei publice.

– Care sunt elementele ce pot influenta calitatea actului de control?

– Cea mai mare problema care, pe de o parte, afecteaza buna functionare a institutiei publice, dar atrage si nemultumirea agentilor economici, in special a celor care solicita rambursari de TVA, este lipsa de personal.

Pentru a avea o imagine clara a incarcaturii pe ispector, va pot spune ca la inceputul anului 2003 erau implicati in activitatea de control 3.730 inspectori-functionari publici, care deserveau 625.120 agenti economici, ceea ce inseamna ca fiecarui inspector ii revin aproximativ 168 de agenti economici. Un alt element care afecteaza calitatea actului de control este timpul afectat controlului. In cazul rambursarilor de TVA, cererea agentului economic trebuie solutionata in termen de 30 de zile. Plecand de la acest termen si tinand cont de numarul de functionari publici implicati in aceasta activitate, de perioada ce face obiectul controlului calculata intodeauna de la controlul precedent, ce poate sa insemne si doi-trei ani, ne dam seama care sunt constrangerile ce apar in acest proces. Aici trebuie avut in vedere ca un control netemeinic, in care exista o scapare a verificarii unei facturi, a unei operatiuni sau a unui alt element, poate sa-l coste pe functionarul public chiar libertatea. Nu sunt rare cazurile in care functionarii publici sunt arestati, anchetati si judecati datorita imposibilitatii dovedirii falsitatii unei facturi sau realitatii unei tranzactii comerciale cu drept de deducere de TVA. O alta insuficienta tine de dotarea logistica a Ministerului Finantelor Publice.

Reducerea cheltuielilor bugetare aduce atingere demnitatii functionarului public

– Puteti fi mai explicit in acest sens? La ce lipsuri din dotarea logistica a ministerului de resort va referiti?

– Ma refer, de pilda, la lipsa bazei de date a Ministerului Finantelor Publice privind societatile comerciale. Pentru orice informatie privind societatile comerciale care intra in relatii comerciale cu societatile verificate se desfasoara corespondenta cu directiile financiare in care acestea isi au sediul, cu Oficiul Registrului Comertului, cu serviciul tehnologia informatiei etc. Toata aceasta corespondenta inseamna timp pierdut, ce afecteaza controlul. Solutia este una singura – punerea la dispozitia functionarilor publici a calculatoarelor accesate la Internet. Situatia actuala arata ca un compartiment de control are in dotare un singur calculator, neaccesat la Internet, necesar scrierii proceselor-verbale de control. Inexistenta telefoanelor mobile, care sa faciliteze comunicarea cu conducatorii institutiilor de control, cu institutiile din tara pentru a solicita informatii cu privire la agentul economic controlat sau verificarea documentelor puse la dispozitie de catre contribuabili. Nu de putine ori ne confruntam si cu inexistenta postului telefonic fix cu serviciu interurban, astfel incat conducatorii serviciilor de control sau functionarii din acest serviciu sa contacteze omologii serviciilor directiilor financiare din alte judete. Functionarul public, care impune legea in relatia cu contribuabilul, avand autoritate publica, este pus in situatia de a solicita agentului economic verificat chiar si hartie de scris, dosare pentru procesul-verbal, precum si alte lucruri necesare incheierii procesului-verbal de control.

– Problemele nu sunt deloc putine. In opinia dumneavoastra, de ce s-a ajuns aici?

– Prin practica Ministerului Finantelor Publice de a reduce cheltuielile bugetare se aduce atingere, dupa parerea mea, atat demnitatii functionarului public, cat si autoritatii de stat. Ar mai fi si implicatiile politicului in activitatea de control. Sunt frecvente cazurile in care oamenii politici fac presiuni la nivelul directorilor si acestia, la randul lor, asupra functionarilor publici de executie, in vederea urgentarii unui control la o anumita societate sau intreruperii acestuia. Acest lucru afecteaza temeinicia unui control si expunerea functionarului public in fata legii. Si in domeniul pregatirii profesionale a functionarilor publici sunt probleme. Aceasta nu se face intr-un cadrul organizat, care sa duca la o aplicare corecta si uniforma a legii pe tot teritoriul tarii. Fiecare functionar este nevoit sa isi perfectioneze continuu aceasta pregatire pe resurse financiare proprii care, de altfel, sunt insuficiente pentru existenta sa si a familiei sale.

Intre institutiile statului nu exista o colaborare reala

– Pentru ca ati pomenit de activitatea de control, care sunt problemele ce afecteaza functionarul public implicat in activitatea de control?

– Aici putem distinge doua categorii de probleme, si anume: probleme ce apar ca rezultat al activitatii de control – protectia functionarului public in ceea ce priveste incheierea actului de control, care este act de autoritate publica. Precum am prezentat anterior, nu rare sunt cazurile in care functionarii publici sunt purtati prin tribunale, fiind nevoiti sa-si demonstreze buna-credinta in controalele efectuate, pe bani personali, fara ca instantele sa ceara sau sa tina cont de punctul de vedere al institutiilor publice in numele carora au incheiat respectivele acte. Actele de control incheiate de catre functionarul public sunt verificate, dupa cum este si normal, si de alte organe ale statului – organele de control ale ministerului, Curtea de Conturi, Brigada Atifrauda etc. Multe dintre aceste organe, avand servicii specializate, detin mai multe informatii despre anumiti agenti economici care sunt in atentia acestora, informatii pe care, daca le-ar detine si inspectorul de control, ar fi mult mai atent in efectuarea controlului respectiv. Rezumand cele spuse, nu exista o colaborare reala intre institutiile statului, in prevenirea evaziunii fiscale si, in cele mai multe cazuri, efectele acestei disfunctii le suporta functionarul public, in special, si societatea in general.

– Presupun ca, dincolo de aspectele profesionale pe care le-ati mentionat, si viata privata a functionarului public care lucreaza in controlul fiscal este afectata de – Functionarii publici, dat fiind riscurile ce le presupune exercitarea functiei publice si, in special, cea de control, trebuie sa aiba o protectie deosebita prin sanctionarea aspra a celor care impiedica impunerea autoritatii statului, precum si prin acordarea unor drepturi pentru aparare. Avand in vedere privatiunile ce le implica functia publica, a se vedea incompatibilitatile, cat si tentatiile catre coruptie si abuz de putere, in timpul exercitarii atributiunilor de serviciu, este necesar ca acestia sa aiba salarii corespunzatoare.

Analizand nivelul salarizarii functionarilor publici si tinand cont ca acestia nu au dreptul sa aiba si alte surse de venit decat cel salarial, putem spune ca Guvernul Romaniei, in toti acesti ani, se afla in culpa in ceea ce priveste propagarea coruptiei in administratia publica. Mai mult decat atat, acestora nu le sunt acordate drepturile banesti, asa cum prevede Legea nr. 188/1999, privind Statutul functionarilor publici, cu completarile si modificarile ulterioare.

O salarizare corespunzatoare tine departe de tentatii functionarul public

– Asa cum au observat, cu siguranta, cititorii nostri, problemele din acest domeniu nu sunt deloc putine. Care ar putea fi solutiile?

– Rezolvarea este simpla si tine doar de vointa politicului, si anume: crearea unei legislatii in domeniu clara si stabila, care sa fie respectata de toate organele de control, indiferent de ce controleaza, contribuabil sau functionar public; o colaborare reala institutionala, un transfer de informatii care sa duca la scoaterea de pe piata a evazionistilor si curatarea mediului de afaceri; o protectie reala a functionarului public cu atributii de control prin acordarea unei imunitati jurisdictionale restranse; o salarizare corespunzatoare care sa tina departe functionarul public de tentatiile existente in acest domeniu si asigurandu-i acestuia traiul necesar conservarii statutului pe care acesta trebuie sa-l aiba in societate. La acestea se mai adauga asigurarea stabilitatii in functie la orice nivel, de conducere sau de executie. Adica functionarul public sa nu poata fi transferat, pedepsit sau inlocuit decat in conditiile clar prevazute de lege, adica de Statutul functionarului public. Bineinteles, multe s-ar putea rezolva prin neimplicarea politicului in actul administrativ. Numai recurgand la aceste cai de rezolvare se va crea un corp profesionist de functionari publici de control, independent de puterea politica, care sa aplice legea in spiritul si litera ei, un corp al functionarilor publici asa cum exista in tarile dezvoltate, unde legea este respectata de toti cetatenii ei, indiferent de statutul acestora.

Pagina realizata de USFPR