Academia Romana a organizat in luna noiembrie, la sediul Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta din str. Dem. Dobrescu nr. 11, un simpozion dedicat statutului -umanioarelor- in sistemul de invatamant romanesc. Au participat academicieni, profesori universitari, decanii facultatilor de litere, de istorie si de filozofie ale Universitatii Bucuresti, directori si inspectori din Ministerul Educatiei, inspectori din Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, profesori de limbi clasice, de limba si literatura romana, de istorie si filozofie din liceele bucurestene, ziaristi.
Discutiile, moderate de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, au subliniat rolul esential pe care il joaca educatia umanista in formarea inteligentei si a caracterelor, avertizand ca o politica educationala excesiv de pragmatica, adaptata rigid nevoilor de modelare a noilor generatii, poate sa compromita pentru multa vreme sensul educatiei. Evocandu-se astfel de degradari in trecutul apropiat, tinta observatiilor a fost noul curriculum national aflat in al noualea an de aplicare in invatamantul secundar, precum si proiectele (pripite, ezitante, ascunse de ochii lumii) aceluiasi curriculum, revizuit din perspectiva generalizarii invatamantului de 10 ani, care rupe ultimele doua clase in directii diferite: spre filiera ciclului inferior al liceului (teoretic, tehnologic, vocational) si spre filiera scolii de arte si meserii. Analizandu-se planurile-cadru, -componenta reglatoare esentiala a curriculumului national-, cum se mentioneaza in ordinele MECT de aplicare a lor, pentru ca prin ele poti sa sesizezi accentele strategice ale unui sistem de invatamant, vorbitorii au criticat urmatoarele aspecte: a. caracterul inca foarte incarcat al planurilor (sunt clase care au 16 – 17 materii in program), cel mai incarcat din Europa; b. numarul prea mare de ore in trunchiul comun (26) si prea mic in curriculumul diferentiat pe filiere (patru- sase ore), care demotiveaza elevii, obligati sa invete lucruri care nu merg in sensul intereselor si aptitudinilor lor (Academia Romana recomanda sa se reduca drastic orele din trunchiul comun, pana la 22 – 24 , pentru a se flexibiliza planurile); c. absenta caracterului interdisciplinar in predarea stiintelor, care duce la suprapuneri, paralelisme inutile si, in ultima instanta, la supraincarcare: d. disparitia filozofiei la liceele tehnologice; e. prezenta educatiei antreprenoriale in trunchiul comun la clase si varste nepotrivite; f. tendinta de obscurizare a specificului national si a identitatii culturale in predarea istoriei si a literaturii romane si g. conditia dramatica, prin marginalizare, a limbilor clasice. De altfel, sub acest aspect, Societatea de Studii Clasice din Romania a trimis un memoriu, impresionabil prin argumente si semnaturi, catre Ministerul Educatiei si spre Consiliul National pentru Curriculum, prin care solicita ameliorari substantiale in predarea latinei si reinfiintarea unor clase de filologie clasica la licee din Bucuresti, Iasi, Cluj, Constanta. Este greu de acceptat ca limba latina, de pilda, sa fie complet marginalizata in sistemul de invatamant din Romania, o tara a carei constiinta identitara s-a cristalizat in jurul ideii de latinitate.
Conducerea Academiei Romane isi propune sa initieze si in viitor astfel de dezbateri si mai ales sa urmareasca modul in care politicile educationale ale institutiilor de resort sunt consonante de exigentele si nevoile lumii contemporane.
Vom reveni intr-unul din numerele viitoare.
Prof. Nicolae I. Nicolae
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
