La colocviul din luna noiembrie, initiat de Academia Romana la Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta din str. Dem. Dobrescu nr. 11, care a avut ca tema conditia -umanioarelor- in invatamantul romanesc, s-a evidentiat cu putere faptul ca situatia predarii in licee a limbilor clasice, latina si greaca veche, a devenit dramatica prin marginalizare. Surprinzator este ca fenomenul apare mult mai accentuat in Romania, tara cu o limba de sorginte latina, decat in tari cu alte radacini lingvistice, ca Germania, Ungaria, Anglia sau SUA. De altfel, acest lucru a fost subliniat printr-o motiune speciala adoptata la 15 noiembrie 2002 la Congresul de la Treviso al Uniunii Latine, organizatie internationala care grupeaza toate tarile din lume in care se vorbesc limbi romanice. Societatea de Studii Clasice din Romania, care-l are ca presedinte pe cunoscutul prof. univ. dr. Eugen Cizek, confirma ca, in prezent, statutul limbilor clasice este doar foarte putin ameliorat fata de cel din decembrie 1989, iar schimbarile care se prefigureaza a se face in curriculumul national tind sa-i slabeasca si mai mult pozitia.
Desigur, traim in epoca tehnologiei, a informaticii, a biologiei celulare, orientate mai ales catre stiintele exacte si matematica, dar neglijarea efectului formativ al culturii umaniste, in care se inscrie si cunoasterea limbilor clasice, produce pericolul aparitiei omului unidimensional, specialist fara cultura generala. -Limbile clasice vehiculeaza mentalitatea unei societati care a faurit conceptele de democratie, de legalitate, de drepturi ale individului si popoarelor. In ele s-au scris capodopere literare si filozofice care au exercitat cel mai mare impact asupra culturii moderne. Ele au servit propagarii crestinismului, unde sunt utilizate in buna masura pana azi. De altfel, tocmai pentru ca sunt formative si legate inclusiv de crestinism, limbile clasice au fost brutal inlaturate din licee la venirea comunismului, dupa modelul si directivele Moscovei- – se arata intr-un memoriu justificativ trimis de Societatea de Studii Clasice din Romania Ministerului Educatiei, Academiei Romane si altor institutii care ar putea influenta factorii de decizie, in speta Consiliul National pentru Curriculum, sa regandeasca politica educationala. Pe drept cuvant, se arata in acest memoriu, studierea istoriei, a dreptului, a filozofiei, a limbilor moderne, a biologiei, a medicinei etc., dar si a stiintelor exacte nu se poate concepe fara cunoasterea limbilor clasice. Terminologia stiintifica din aceste domenii are in proportie covarsitoare termeni, cuvinte, sufixe si prefixe de origine greaca si latina a caror necunoastere duce la dificultatea intelegerii unor concepte stiintifice fundamentale. Chiar limba engleza, care ii seduce atat de mult pe tineri pentru ca e limba calculatorului, este datoare, prin vocabular si prin structura frazei, limbii latine. Si cum se poate invata temeinic limba romana sau celelalte limbi romanice fara cunoasterea limbii din care -au izvorat si cura-, cum ar zice cronicarul?
In colocviul de la Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, vorbitorii au aratat ca in arhivele romanesti si straine sunt numeroase documente administrative, religioase si politice redactate in limba latina care au ramas nedescifrate si nevalorificate, numarul specialistilor in domeniu fiind foarte mic. Experienta invatamantului european si national arata ca o asemenea competenta nu se poate dobandi numai prin formare universitara, inceputul trebuie facut inca din liceu – sustin reprezentantii Societatii de Studii Clasice. -Amputarea studierii limbilor clasice loveste nu doar formarea specialistilor pentru domeniul evocat, ci si, mai grav, aproape toate domeniile universitare-. In concluzie, se propune – in memoriul citat – prezenta latinei in trunchiul comun din planul-cadru al invatamantului liceal, atribuirea mai multor ore in curriculumul diferentiat pe profiluri, doua ore de latina si greaca in invatamantul teologic, precum si reinfiintarea unor sectii clasice la doua licee bucurestene si la cate un liceu din Iasi, Cluj, Constanta s.a. cu un numar de ore adecvat (cate patru pentru latina si, respectiv, doua-trei pentru greaca).
Presedintele Academiei Romane, cat si specialistii ei in filologie, istorie, filosofie, teologie au sustinut ideile promovate de Societatea de Studii Clasice din Romania, subliniind seriozitatea argumentelor si actualitatea lor. Academia Romana pregateste o scrisoare adresata Parlamentului Romaniei si Ministerului Educatiei, privind situatia -umanioarelor- in sistemul de invatamant romanesc.
Prof. Nicolae I. Nicolae
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
