Prezența Academiei Române și a României în cercetarea științifică națională și internațională

La 163 de ani de când, prin decretul 582 dat de Locotenența domnească, în 1866, s-a înființat Societatea Literară Română, a avut loc o adunare a membrilor Academiei Române în cadrul căreia, după înmânarea unor distincții academice, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a prezentat o amplă imagine a Academiei Române și a României în cercetarea științifică europeană și internațională. În prima parte, președintele Academiei Române a schițat o scurtă istorie a celui mai înalt for de știință și cultură din țara noastră. La propunerea lui C. A. Rosetti, Locotenența a aprobat misiunea Societății „de a determina ortografia limbii române, de a elabora gramatica limbii române și a realiza dicționarul român“. De reținut că printre primii membri, alături de cei din vechiul regat, erau reprezentanți ai tuturor teritoriilor locuite de români – Transilvania, Maramureș, Banat, Bucovina, Basarabia și Macedonia. În prima ședință a membrilor Societății, o adevărată sărbătoare națională, a fost adoptată denumirea de Societate Academică Română, primul președinte fiind Ion Heliade Rădulescu. În 1879, prin decretul semnat de Carol I, Societatea Academică a fost declarată „institut național cu denumirea de Academia Română“, având ca misiune „cultivarea limbii, a literelor, a științelor și a frumoaselor arte“.
Astăzi, a subliniat acad. Ionel Haiduc, „Academia Română îndeplinește mai multe funcții decât cele care au fost fixate inițial. Este, în primul rând, o societate savantă, un for de consacrare, care își alege membrii după meritele deosebite în știință și cultură. Academia Română este și un actor important în cercetarea românească prin cele 66 de institute… Academia Română este și un consultant pentru autorități prin unele programe de cercetare pe care le-a inițiat cum au fost evaluarea stării economiei naționale (programul ESEN), participarea la elaborarea strategiei naționale de dezvoltare durabilă și a altor documente la care a fost invitată să participe“. Totodată, Academia este și „un for de dezbatere și opinie pe probleme de importanță națională“. Sub acest aspect, au fost menționate Declarația Academiei Române cu privire la așa-zisa limbă moldovenească, punctul de vedere privind fortificarea făinurilor în alimentația publică (la care s-a renunțat) sau cu privire la Proiectul Roșia Montana. Au mai fost amintite dezbaterile despre dezvoltarea durabilă, situația demografică, reprofesionalizarea României ș.a.
Un important
for în cercetarea românească
În abordarea poziției cercetării academice și în general a celei românești în aria europeană de cercetare, acad. Ionel Haiduc a citat pe Henry Audier (CNRS), care în ziarul „Le Monde“ scria: „Dacă Europa dorește să-și păstreze rolul în lumea de mâne, ea trebuie să-și redirecționeze prioritățile spre educație, cultură, cercetare“. Recent, Janez Potocnik, comisarul European pentru cercetare scria: „Pe timp de criză, Europa nu trebuie să reducă investiția în cercetare. Dimpotrivă, țările membre trebuie să se concentreze asupra îmbunătățirii activității lor ca centre de investiție și să pregătească economiile și industriile lor pentru următoarea revenire economică“. În ceea ce privește cercetarea științifică românească, potrivit datelor ISI (Institute of Scientific Information) care monitorizează 13.000 de reviste științifice acoperind toate domeniile științifice, inclusiv științele umaniste și sociale, a fost evidențiată tendința de ameliorare a vizibilității României, datorită finanțării mai bune din ultima vreme. În acest cadru, contribuția cercetării academice, în anul 2006, reprezintă 16% din numărul de articole indexate, un procent mai mare decât reprezintă bugetul pentru cercetare și față de numărul de cercetători la scară națională. Producția științifică este mai mare în domenii ca fizica, chimia, matematica, informatica, biologia. La fel de importante sunt științele umaniste și sociale, domenii în care cercetările sunt de interes național și se concretizează în dicționare, tratate științifice, atlase ș.a. Pentru viitor, „trebuie să sprijinim și să intensificăm cercetarea din domeniile legate științe biomedicale, în general domeniile care se bucură de mare atenție în țările avansate cum sunt SUA sau Japonia“.
Rolul academiilor în societate
Cunoscutul savant Carl Sagan remarca faptul că: „Trăim într-o societate care depinde masiv de știință și tehnologie, dar în care puțină lume știe ceva despre știință și tehnologie“. Cu referire directă la rolul academiilor, A. Engelbrecht, președinte ALLEA, afirma: „Academiile sunt cetăți ale cunoașterii, ele reprezintă independența de gândire, generează idei noi, are rol de consilier în societate asupra problemelor complicate ale naturii, tehnologiei și societății. În aceste condiții, nu numărul publicațiilor contează, ci calitatea cercetării. Cercetarea trebuie să contribuie la inovarea și dezvoltarea economică și să răspundă la problemele importante pentru societate, ca hazarde naturale și schimbările climatice, să contribuie la îmbunătățirea sănătății și educației“. De altfel, rolul academiilor în lumea contemporană este unul dintre subiectele dezbătute frecvent la întâlnirile interacademice internaționale, în academiile naționale și în opinia publică. În societatea contemporană, academiile sunt utile, pentru că ele „concentrează cunoștințele și expertiza la cel mai înalt nivel, pot oferi consultanță competentă, de înaltă calitate“ și sunt necesare pentru că „sunt independente de interese politice și sunt instituții permanente, membrii lor fiind aleși pe viață și nu sunt dependenți de ciclul politic… pot oferi consultanță obiectivă, bazată pe argumente științifice solide“. Prezența academiilor în societate se poate manifesta în două  moduri: „La cererea factorilor de decizie politică, dacă se bucură de suficient prestigiu, recunoaștere sau autoritate în țările lor. Din proprie inițiativă, când identifică probleme care trebuie supuse atenției factorilor de decizie“.
A fost o analiză lucidă, bogat documentată, ducând la concluzia că, „onorând trecutul, trebuie să privim și în viitor“.

Distincții academice

În cadrul adunării generale a membrilor Academiei Române dedicată Zilei Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a înmânat următoarele distincții academice: Diploma „Meritul Academic“ * Prof. univ. Gheorghe Dolgu, la împlinirea vârstei de 80 de ani, „în semn de recunoaștere a activității sale științifice și profesionale“ . * Prof. Valeriu Tabără, pentru „sprijinul acordat Academiei Române în recuperarea patrimoniului agricol, silvic și mobil“. Diploma „Distincția culturală“ * Mircea Mâciu, pentru „merite deosebite în promovarea științei și culturii și serviciul îndelungat în slujba publicației «Academica»“. Au mai primit Diploma „Distincția culturală“ pentru merite deosebite în activitatea Editurii Academiei Române: * Valeria Voiculescu, * Doina Argeșanu, * Elena Popescu, * Mariana Fota.