In timp ce autoritatile declara public ca nu urmaresc eliminarea creditelor de consum, iar banca centrala atrage atentia asupra fenomenului -creditare scumpa-, bancherii comerciali reclama costurile exagerate pe care le au fondurile in Romania, precum si restrictiile impuse la creditare.
Tanasescu: -Creditele de consum nu vor fi eliminate-
Ministrul finantelor publice, Mihai Tanasescu, a declarat, ieri, ca autoritatile nu urmaresc eliminarea creditelor de consum, ci introducerea unor masuri prudentiale care sa diminueze riscurile determinate de cresterea exploziva a valorii imprumuturilor. -Creditele de consum nu vor fi eliminate. S-a creat o falsa impresie asupra acestui subiect. Avand in vedere tendinta de crestere cu 300% a creditelor, a avea reguli prudentiale mai severe si a intari supravegherea sunt masuri necesare pentru diminuarea riscului pentru banci-, a afirmat Tanasescu.
BNR: -Creditarea este mult prea scumpa!-
La randul sau, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, considera ca in Romania creditarea este mult prea scumpa, iar oamenii trebuie sa fie in cunostinta de cauza atunci cand contracteaza imprumuturi de la bancile comerciale si/sau atunci cand achizitioneaza bunuri de folosinta indelungata. -Piata trebuie reglementata prin informatii, in conditii de maxima transparenta-, a declarat Mugur Isarescu. In plus, oficialii BNR considera ca bancherii practica dobanzi prea mari la credite. -Unele banci dau credite cu o dobanda de 35%, in conditiile in care rata inflatiei este de 15%. Un credit cu o dobanda reala de 20% este un credit scump-, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Bancherii nu impartasesc deloc opinia guvernatorului si spun ca in Romania problema reala o constituie -situatia nesustenabila pe care o reprezinta mentinerea unui sector de stat, reprezentand peste 55% din economie, care inregistreaza pierderi si arierate de 45% din PIB si importa intr-o veselie, cu peste 60-70% in deficitul de cont curent-.
Baltazar: povestea creditarii scumpe -este o bazaconie-
In opinia bancherilor comerciali, costurile procesului de creditare depind exclusiv de costurile fondurilor in Romania. In prezent, bancile comerciale sunt obligate sa constituie rezerve minime obligatorii de 18% pentru creditele acordate in lei si de 25% pentru creditele in valuta. Presedintele BRD-Groupe Societe Generale, Bogdan Baltazar, apreciaza ca in prezent costurile atragerii resurselor de pe piata sunt exagerate: -Este o bazaconie! In conditiile in care eu ma aprovizionez din piata, la o dobanda medie de 17-18%, pe care o dau la deponenti, la care adaug trei-patru puncte procentuale costul rezervei, ajung la un cost al resurselor mele de 21-22%. Rezerva minima obligatorie de 18% din resurse este un procent enorm, este ugandez si este retribuit cu 6% la lei si cu 0,5% la valuta, cand eu platesc 2,5% ca sa atrag euro si 19% la certificatele de depozit ca sa atrag lei. Atunci cu cat sa dau eu credit, ca sa-mi acopar costurile? Dau credite foarte ieftin, cu 25-26%-, ne-a declarat dl Bogdan Baltazar. In opinia sa, pachetul de masuri anuntat de BNR privind introducerea, in cazul persoanelor fizice, a unui plafon maxim de indatorare reprezentand o treime din venituri fata de jumatate in prezent, majorarea avansului pentru creditele ipotecare de la 15% la 25%, reintroducerea conditiei girantilor pentru anumite tipuri de credite, va lovi in clasa de mijloc. -Daca n-as crede ca dl guvernator este prost informat, as considera ca este vorba de o diversiune jalnica, intrucat introducerea noilor conditii va lovi in milioane de oameni care nu vor mai primi credite, ceea ce se vrea clasa de mijloc-, ne-a declarat presedintele BRD.
Guvernul, constrans sa reduca cheltuielile
Executivul va anunta, in perioada 15-20 decembrie, o serie de masuri pentru diminuarea deficitului de cont curent, care se vor alatura actiunilor de politica monetara ale BNR. Politicile economice vor include un buget cu cheltuieli reduse, masuri fiscale prudente, precum si bugete de venituri si cheltuieli echilibrate pentru companiile de stat menite sa reduca pierderile. -O politica fiscala stransa, o politica a intreprinderilor de stat cu bugete foarte clar definite, echilibrate si balansate, cu o revizuire a importurilor guvernamentale constituie un pachet de masuri menite sa restranga acest deficit de cont curent, care demonstreaza o supraincalzire a economiei, care trebuie racita acum-, a declarat ministrul finantelor publice, Mihai Tanasescu. Masurile nemonetare ce vor fi anuntate de executiv sunt menite sa echilibreze balanta externa, prin reducerea deficitului extern cu aproape un punct procentual din PIB. In acelasi timp, parghiile utilizate de BNR pentru a contracara deficitul de cont curent vor aduce o economie de 0,1-0,2% din PIB. Potrivit lui Isarescu, deficitul de cont curent ar putea atinge 6,5% din PIB, insa anul viitor acest indicator se va situa sub 6% din PIB.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















