Parcul industrial Roman – prezentat lui Scheele ca o -mostra de coruptie-

Ieri, presedintele Consiliului Judetean Brasov, liberalul Aristotel Cancescu, a anuntat, intr-o conferinta de presa, ca l-a contactat pe seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, pentru a-i prezenta modul in care s-a desfasurat procedura de transformare a platformei Roman SA in parc industrial. -Deocamdata, am avut o convorbire telefonica pe aceasta tema cu Jonathan Scheele despre aceasta mostra de coruptie si il voi informa si in scris despre ceea ce s-a intamplat-, a precizat Cancescu. Presedintele CJ Brasov a declarat ca l-a contactat pe Scheele dupa ce autoritatile brasovene au primit o adresa APAPS in care erau informate ca FMI a solicitat ca structura societatii care va administra parcul Roman sa fie preponderent privata. -In cazul societatii Roman SA Brasov, FMI a solicitat ca structura preponderent privata a societatii sa reprezinte singura dovada ca societatea a trecut, in sfarsit, in administrare privata. Adica, cu alte cuvinte, incepand din 1 ianuarie 2004, societatea de administrare sa isi asume integral plata facturilor catre utilitatile publice, precum si a salariilor pentru angajatii ramasi. In acest context, propunerea dumneavoastra de a trece catre comunitatea locala si sindicate administrarea parcului industrial se traduce prin a trece administrarea activelor din parcul Roman de la autoritatea centrala de stat catre administratia locala de stat, Roman SA ramanand in continuare in administrarea statului-, se arata in comunicatul APAPS. Ieri dimineata, Cancescu a trimis si el o adresa catre APAPS, in care informeaza despre intentia de a-i trimite lui Jonathan Scheele informatii legate de constituirea parcului industrial Roman SA.

Prin Hotararea de Guvern 1338/2003, publicata in numarul 830 al -Monitorului Oficial-, se acorda Asociatiei Pro Brasov pachetul majoritar al societatii administratoare a parcului de pe platforma Roman SA, iar Consiliului Local Brasov si Consiliului Judetean li s-au acordat cate 5%. Restul de procente revin Universitatii Transilvania, 2%, si companiei malaeziene Pesaka Astana, 8%.