Spionajul si tradarea – principalele motive pentru care ne asculta SRI

Mai mult de un sfert din mandatele de interceptare audio-video emise de catre Parchetul General in ultimii 12 ani au fost acordate la solicitarea Serviciului Roman de Informatii. In plus, cea mai mare parte a acestor mandate au fost solicitate de catre SRI, in baza existentei unor suspiciuni privind comiterea de acte de spionaj sau tradare. Ieri, SRI a facut public punctul sau de vedere referitor la punerea la dispozitia opiniei publice a datelor statistice privind numarul total de mandate de supraveghere audio-video. Astfel, la solicitarea acestui serviciu, au fost eliberate 371 de mandate in perioada 1993 – 1994, 368 intre 1994 si 1995, 457 in 1995 – 1996, 526 in 1997 – 1998, 496 in 1998 – 1999 si 1.522 intre 1999 si 2000. In anii 2001 – 2002 s-a inregistrat o crestere a solicitarilor de mandate cu 20,17%, pana la 1.826, ceea ce reprezinta 27,06% din totalul mandatelor eliberate institutiilor in drept. Conform raportului SRI, din mandatele solicitate de SRI anul trecut, 33,76% s-au datorat existentei unor informatii privind posibile actiuni de spionaj-tradare, 18,12% datorita unor amenintari la adresa stabilitatii economice, caracterizate in fapte de coruptie de natura a aduce atingere sigurantei nationale, precum si in acte de subminare economica, 16,1% – amenintari la adresa sigurantei nationale derivate din evolutiile de securitate locale si regionale, din proximitatea geografica a Romaniei, 15,9% – amenintari teroriste si operatiuni antiteroriste, 9,5% – amenintari la adresa ordinii constitutionale, a drepturilor si libertatilor fundamentale, 3,54% – securitatea interna a serviciului, 2,96% – crima organizata transfrontaliera, 0,046%- protectia comunicatiilor. In acelasi timp, SRI sustine ca informatiile obtinute au fost -valorificate- prin sesizarea organelor de urmarire penala, in legatura cu infractiuni de competenta acestora (2,2%), acest procent fiind -egal cu marja de esec, deoarece eficacitatea unui sistem informativ se cuantifica in preintampinarea incalcarii legii-. In restul cazurilor, informatiile au fost folosite pentru sesizarea -altor organe de stat, in legatura cu aspecte de competenta acestora (4,3%), in cadrul cooperarii interne a serviciului sau cu alte organe cu atributii in domeniul sigurantei nationale (12,2%), prin masuri specifice de prevenire si contracarare a amenintarilor la adresa sigurantei nationale (32,3%), in activitatea informativ-operativa curenta a Serviciului (49%)-.