Președintele României va ocupa nivelul 15 de salarizare, cel mai înalt din grila de remunerare a bugetarilor din România, împreună cu președinții Senatului, Camerei Deputaților și Înaltei Curți de Casație și Justiție, a declarat, ieri, secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu.
„Șeful statului, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președinții celor două Camere ale Parlamentului vor avea cel mai mare salariu în sistemul bugetar în anii următori, cel mai mare dintre aceste salarii urmând să fie blocat până când celelalte trei vor ajunge la același nivel“, a explicat Mocanu.
Acesta a spus că a fost definitivat modul în care va arăta grila de salarizare și intervalul dintre cele trei niveluri de referință: „Urmează a fi populate cu restul funcțiilor din sistemul bugetar, urmând ca această activitate să fie încheiată până la sfârșitul lunii mai, astfel încât să publicăm pe site grila de salarizare a angajaților din sistemul public“.
Profesorul de gradul II, pe aceeași treaptă cu un locotenent
În ceea ce privește salarizarea cadrelor didactice, în urma discuțiilor dintre reprezentanții Ministerului Muncii și liderii sindicali din Educație, s-a stabilit ca „profesorul de gradul II de liceu cu o vechime de până în 10 ani să fie trecut pe același nivel de salarizare cu locotenentul cu studii superioare, grefierul cu studii superioare și tehnicianul seminarist, urmând ca funcția de profesor cu gradul I de liceu cu o vechime de până în 10 ani să ocupe o poziție superioară în grila de salarizare“. În acest sens, președintele executiv al Federației „Spiru Haret“, Marius Nistor, a explicat că „s-a stabilit ca profesorul cu gradul I de liceu cu o vechime cuprinsă între 6 și 10 ani să ocupe o poziție superioară în grila de salarizare, întrucât acest grad este maximum ce poate fi deținut de un cadru didactic angajat în sistemul de învățământ“.
Premieru, între 11 și 15
Premierul va fi trecut în aceeași grilă de salarizare „între coeficienții 11 și 15, alături de magistrați și demnitari, iar prima poziție în grilă va fi ocupată de cei plătiți cu salariul minim pe economie“.
Secretarul de stat, Valentin Mocanu, a ținut să precizeze că „salariul guvernatorului Băncii Naționale a Romåniei nu poate fi luat drept referință pentru funcția publică cel mai bine plătită în stat, pentru raportarea celui mai mic salariu la cel mai mare salariu din România, respectiv de 1 la 15, întrucât el nu este plătit de la bugetul de stat“. La discuțiile anterioare purtate la Ministerul Muncii, reprezentanții sindicatelor din sistemul bugetar au propus ca sporurile să reprezinte în medie 30% din veniturile bugetarilor, la nivel național. Surse autorizate din cadrul Ministerului Muncii au declarat că Guvernul „în perioada 2010-2011 va majora salariile doar în raport cu nivelul inflației și va bloca angajările în sectorul public. Totodată, Executivul va face reduceri de cheltuieli inclusiv la instituțiile finanțate din venituri proprii, prin viitoarea lege de salarizare unică pentru bugetari“.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
