Curtea Supremă britanică a decis: Julian Assange va fi extrădat în Suedia unde riscă închisoarea pentru viol

După ce a reușit câțiva ani la rând să ofere opiniei publice cele mai „negre secrete“ din activitatea diplomației americane în lume, jurnalistul și editorul-șef al WikiLeaks Julian Assange se află în fața unei noi provocări în urma căruia acesta ar putea fi închis. Povestea lui Assange este una demnă de scenariul unui film, el fiind pe rând hacker, fervent activist politic pe Internet, jurnalist și apoi cel care a creat cel mai mare scandal legat de scurgeri de informații din toate timpurile. Unele dintre acestea au făcut vâlvă chiar și în România, după ce au putut afla cu toții cum mulți dintre politicienii și înalții funcționari români făceau coadă la Ambasada SUA pentru a oferi informații și păreri vizavi de anumite aspecte pe care le considerau importante. Cea mai înaltă instanță din Marea Britanie, Curtea Supremă, a decis ieri că fondatorul  WikiLeaks, Julian Assange, poate fi extrădat în Suedia, unde este vizat de un mandat de arestare într-un caz de viol și agresiune sexuală. Avocații săi au obținut însă în mod neașteptat un termen de 14 zile pentru a prezenta o cerere de redeschidere a dosarului. Cinci dintre cei șapte judecători ai Curții Supreme au respins ultimul apel al lui Assange împotriva deciziei de extrădare. "Cererea în favoarea extrădării lui Assange a fost făcută conform regulilor și apelul său împotriva extrădării este respins", a declarat președintele tribunalului. Assange a fost arestat în 2010 la Londra și a fost consemnat la domiciliu. De atunci, jurnalistul australianul a încercat toate mijloacele pentru a scăpa de mandatul de arestare din Suedia într-un caz de viol și agresiune sexuală, afirmându-și nevino­văția. În această bătălie de lungă durată, Curtea Supremă era ultima sa carte în Marea Britanie. În urma deciziei de ieri a Curții Supreme, Julian Assange ar fi putut fi extrădat în zece zile. El putea decide, de asemenea, să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. CEDO ar avea la dispoziție 14 zile pentru a accepta sau a refuza dosarul, iar dacă l-ar accepta, extrădarea ar putea fi sus­pendată la cererea lui Julian Assange, în așteptarea deciziei pe fond a judecătorilor de la Strasbourg. Dar avocații lui Assange au obținut de la Curtea Supremă un termen de 14 zile în care pot prezenta o cerere de redeschidere a dosarului, o întorsătură total neașteptată. Ei au justificat cererea prin faptul că decizia Curții Supreme se referă la elemente care nu au fost evocate în cursul audierii. Julian Assange, în vârstă de 40 de ani, nu s-a prezentat la tribunal pentru a urmări decizia, pronunțată după 18 luni de luptă judiciară în Marea Britanie. Conform unor apropiați, "el decisese să vină, împreună cu mama sa (Christine Assange, care a venit special din Australia), dar au fost blocați în ambuteiaje". Audierea în fața Curții Supreme nu a durat decât câteva minute, timp în care președintele tribunalului a citit decizia în prezența judecătorilor. Assange a dat asigurări tot timpul că relațiile sexuale pe care le-a avut cu cele două femei care îl acuză în Suedia au fost liber consimțite.

SUA, acuzată de complot

Susținătorii lui Assange afirmă că australianul este victima unui complot, ca răzbunare față de publicarea de către WikiLeaks în 2010 a mii de documente confidențiale care au făcut să tremure Washingonul și diplomația mondială. Ei se tem, de asemenea, că plecarea sa către Suedia nu ar fi decât preludiul unei extrădări ulterioare către Statele Unite. Chiar și mama sa a declarat ieri că 'marile guverne ale lumii încearcă să pună mâna pe el'. 'Trăim un coșmar permanent pentru că știm că nu este în siguranță și că marile guverne ale lumii încearcă să-l captureze', a declarat Christine Assange televiziunii australiene Seven. „Dacă decizia îi va fi nefavorabilă, în zece zile se va găsi într-o închisoare suedeză“, a mai spus ea, mărturisindu-și în plus tema că fiul său ar putea fi ulterior predat Statelor Unite. Ministrul australian de externe, Bob Carr, a declarat miercuri că nu dispune de nici o informație asupra unei eventuale cereri a SUA pentru extrădarea lui Assange. Toată această poveste nu a rămas fără ecou în Australia, acolo unde autoritățile vor să se asigure că lui Assange îi vor fi respectate toate drepturile. Premierul australian, Julia Gillard, a afirmat ieri că Australia îi va bune la dispoziție lui Assange cele mai bune servicii consulare. Purtătorul de cuvânt al opoziției pentru afaceri externe, Julie Bishop, a declarat că Executivul australian trebuie să primească asistență consulară. „Merită și trebuie să primească același nivel de sprijin consular ca oricare alt cetățean australian în aceste circumstanțe“, a declarat Bishop. Procurorii suedezi au căutat ca Assange să fie extradat din Marea Britanie pentru a putea fi  chestionat în legătura cu acuzațiile de viol care i se aduc.

Păreri împărțite

Când vine vorba de un astfel de verdict, părerile sunt întotdeauna împărțite. Purtătorul de cuvânt al WikiLeaks, Kristinn Hrafnsson a acuzat Washingtonul de implicare în decizia de ieri a Curții Supreme din Marea Britanie. „Acesta nu este rezultatul final. Ceea ce este aici este o pedeapsă din Statele Unite“, a spus aceasta, citată de Reuters. Claes Borgstrom, avocatul celor doua femei suedeze care pretind să fi fost agresate de către Assange, pretinde că astfel de acuzații nu sunt veridice. „El nu este un risc mai mare dacă va fi predat (către SUA -n.red.) din Suedia decât din Marea Britanie“, a declarat Borgstrom, citat de AP. La rândul său, Per Samuelson, unul dintre avocații suedezi ai lui Assange, s-a declarat încrezător în șansele clientului său că va fi exonerat în Suedia. „Am o puternică convingere că în Suedia el va fi scos de sub urmărire penală și va fi achitat. Am încredere în acest lucru“, a declarat acesta, citat de The Guardian. Decizia instanței britanice ar putea aduce cu sine probleme legate de atacuri cibernetice din partea activiștilor internauți care sunt preocupați de soarta lui Assange. Poliția suedeza este în alertă maximă, fiind posibile atacuri cibernetice. "Acordam atenție specială sistemelor critice astăzi (ieri) – n.red.)", a anunțat Anders Ahlqvist, șeful departamentului de crime cibernetice din Biroul Național de Investigații, citat de The Local. Anterior, evenimentele ce au coalizat hackerii și activiștii cibernetici au dezlanțuit atacuri cibernetice împotriva guvernelor mai multor țări. Ahlqvist a precizat că poliția "urmărește fluxul de informații", atât din propriile surse, cât și prin cooperarea cu agențiile străine. "Acest gen de infracțiune este internațională în natură și drept rezultat este interesant sa urmărim ce se întâmplă în alte țări", a continuat acesta. Assange este un adevărat erou pentru activiștii Internetului, care respecta website-ul de dezvăluiri creat de acesta și urmăresc atent acest dezvăluiri.

Ziaristul Kremlinului

Anul acesta, Julian Assange a dorit să își continue activitatea de jurnalist și a acceptat o ofertă a postului rusesc pro-Kremlin, Russia Today, să realizeze o emisiune televizată. RT este un post rusesc, care transmite din studiourile de la Moscova și Washington în limbile engleză, arabă și spaniolă și poate fi accesat de 480 de milioane de oameni. Postul a fost fondat de Kremlin în 2005 și este recunoscut pentru propaganda anti-americană. Emisiunea sa a primit numele „Lumea de mâine" (The World Tomorrow) și a debutat pe 17 aprilie 2012. „Programul The World Tomorrow va fi prezentat concomitent de trei canale RT: în limba engleză, arabă și spaniolă. Filmările au loc la Londra, unde Assange se află în arest la domiciliu. La prezentatorul și autorul ideii, Julian Assange, vor veni în vizită persoane interesante și importante, care, potrivit lui, vor stabili agenda zilei", preciza comunicatul de presă al RT. „Aceștia sunt oameni cărora, de obicei, nu li se permite să-și spună părerea în public. Ceea ce mi-au spus mie, ar putea să spună și la aceste canale de televiziune“, îl citează Serviciul de Presă pe Assange.

Viața ca un film

Fondatorul Wikileaks în urmă cu circa șase ani de zile, Julian Assange, este un adevărat personaj de film. De altfel, studioul de film american, Dream Works, a cărui fondator este celebrul regizor Steven Spielberg, a decis să producă o peliculă despre viața acestuia.  Filmul se dorește a fi un adevărat thriller cu o parte investigativă bine dezvoltată. Ecranizarea va avea la bază cartea “WikiLeaks – războiul lui Julian Assange cu informația secretă“ (Inside Julian Assange's War on Secrecy) scrisă de jurnaliștii Luke Harding și David Leigh.  În această carte jurnaliștii descriu viața fondatorului WikiLeaks din copilărie până la declanșarea pe 29 ianuarie a scandalului legat de acest portalul. Cartea conține și informații cu privire la legătura pe care o are site-ul WikiLeaks cu publicațiile din Marea Britanie.

Mădălin Necșuțu