-… Acceptam posibilitatea prezentei UDMR intr-un Guvern-

UDMR se afla, de la alegerile din 2002, intr-o pozitie ambigua pe scena politica: in timp ce scorul electoral o plaseaza in tabara Opozitiei, voturile din Parlament indica faptul ca Uniunea este cu vorba si cu fapta alaturi de Guvernul Nastase. Intr-un interviu acordat ziarului -Curentul-, presedintele UDMR, Marko Bela, dezvaluie faptul ca partidul sau nu exclude posibilitatea de a-si oficializa relatia cu partidul de guvernamant, deocamdata doar -protocolara-, prin ocuparea catorva fotolii ministeriale in Palatul Victoria. Intre timp, Uniunea trece prin sentimente contradictorii: bucuria semnarii Protocolului pe 2002 este umbrita de tentativa PRM de anihilare a UDMR prin metode juridice. Formatiunea condusa de Marko Bela nu s-a ferit sa-si manifeste preocuparea fata de intentia peremistilor, alegand ca avocat al apararii pe senatorul Gyorgy Frunda, ocupantul pozitiei secunde in ierarhia de partid. Cu toate ca a acordat in mai multe randuri PRM-ului epitetul de -partid extremist-, Uniunea prefera, totusi, sa lase in sarcina celorlalte formatiuni politice misiunea de suprimare a partidului condus de -tribun-.

Despre Protocolul cu PSD, numai de bine. Nici macar repetatele acuzatii de coruptie, cu care au fost gratulati multi dintre fruntasii PSD, nu au scazut temperatura amorului politic dintre Uniune si partidul de guvernamant. Desi afirma ca -Este foarte bine daca acest fenomen apare pe prima pagina a ziarelor si in emisiunile difuzate la ore de varf de catre televiziuni, indiferent daca este vorba de partidul de guvernamant sau de partide din Opozitie-, Marko Bela sustine ca echipa de conducere a Uniunii nu i-a tras niciodata de maneca pe liderii social- democrati, de multe ori vedete de prima pagina sau de talk-showuri axate pe tema coruptiei.

Revizuirea Constitutiei este un subiect care il transforma pe optimistul lider Marko Bela intr-un politician sceptic. Pe de o parte, pentru ca se indoieste ca procedurile de modificare vor fi demarate in timp util pentru ca revizuirea sa aiba loc in actuala legislatura. In plus, faptul ca PSD a dat de inteles ca nu va fi de acord cu radierea sintagmei de -stat national- din primul articol al Legii fundamentale, una dintre pretentiile cele mai mediatizate ale UDMR reprezinta o tema de meditatie pentru liderul Uniunii. Adoptand o pozitie defensiva, Marko Bela explica faptul ca -Trebuie sa facem, totusi, o diferenta foarte clara intre ideea de ?çstat unitar?ê, pe care n-am contestat-o niciodata, si ideea de stat national-.

– Domnule presedinte, dupa un an de colaborare cu PSD, se mai poate spune ca UDMR este un partid de opozitie?

– Daca acceptam impartirea traditionala a spectrului politic in guvernanti si opozanti, atunci da, fiindca nimeni n-ar putea sa afirme ca suntem in Guvern. Acest lucru inseamna sa-ti asumi raspunderea pentru activitatea cotidiana a Executivului. Or, din moment ce noi nu stim ce face Guvernul in fiecare zi, nici n-am fi putut sa ne asumam o astfel de raspundere. Pe de alta parte, este adevarat ca sprijinim partidul de guvernamant si Guvernul prin voturile noastre din Parlament. Eu as zice ca suntem in opozitie, dar, in acest moment, facem o opozitie constructiva, in sensul cel mai profund al cuvantului. Ne-am angajat sa ajutam Guvernul in toate eforturile de reforma si integrare, dar, in acelasi timp, ne-am inteles prin Protocol ca, ori de cate ori nu suntem de acord cu proiectele inaintate de Guvern catre Parlament, ne vom spune parerea si vom incerca sa ajungem la un numitor comun. Asadar, ne mentinem dreptul la a critica actul de guvernare.

– In ultima vreme, Guvernul a devenit tinta unor atacuri succesive pe tema coruptiei. Nu este apropierea de Executiv periculoasa pentru imaginea Uniunii, in acest moment?

– Eu nu cred ca este un astfel de pericol. UDMR, in acesti ani, a fost privit de catre opinia publica si de catre presa ca un factor de corectitudine. Chiar si adversarii, si dusmanii nostri au recunoscut acest lucru. In ceea ce priveste coruptia, bineinteles ca trebuie combatuta cu cea mai mare fermitate. Este foarte bine daca acest fenomen apare pe prima pagina a ziarelor si in emisiunile difuzate la ore de varf de catre televiziuni, indiferent daca este vorba de partidul de guvernamant sau de partide din opozitie. Trebuie sa impunem o incompatibilitate a statutului de politician cu orice afacere dubioasa. Bineinteles ca e bine sa avem oameni politici instariti, dar nu trebuie sa apara suspiciuni in legatura cu modul in care acestia au facut avere.

– Ati ridicat problema dubiilor care planeaza asupra unor fruntasi PSD in cursul intalnirilor dintre UDMR si partidul de guvernamant?

– Din pacate, dubii exista in legatura cu mai multi politicieni, din mai multe partide. Ne confruntam cu o problema care trebuie rezolvata in cadrul tuturor formatiunilor politice. N-am discutat in mod special aceasta problema cu PSD.

– Negocierile de anul acesta asupra Protocolului au fost mai dificile decat cele de anul trecut?

– Sunt nevoit sa recunosc ca experienta conteaza foarte mult. De asemenea, si modalitatile de consultare, ca si timpul pe care il ai la dispozitie. N-as accepta afirmatia ca Protocolul din 2001 nu a fost mijlocul prin intermediul caruia nu am reusit sa rezolvam anumite probleme. Protocolul de anul acesta a fost, totusi, pregatit mult mai temeinic. Am avut la dispozitie si mai mult timp pentru a-l negocia. E mai cuprinzator si mai bun decat cel de anul trecut. Acest lucru nu inseamna ca acest text nu are lacune. Cred ca v-ati mira daca as afirma ca este un text perfect. In mers, vor aparea, probabil, probleme.

– Ati renuntat la pretentiile asupra unor posturi de ministri din dorinta de a va proteja imaginea?

– Atunci cand ne-am implicat in guvernare, am facut impreuna un program de guvernare, care nu a fost doar al CDR, ci unul comun. Pentru a-ti asuma guvernarea, trebuie sa participi la alcatuirea programului de guvernare. Acum, un astfel de program comun nu exista, desi noi ne-am angajat sa sprijinim programul PSD. Este o diferenta esentiala. Nici n-am propus prezenta noastra in Guvern, nici n-am solicitat posturi de ministri. Noi am considerat ca asa cum in 2001 a guvernat PSD, tot asa, si in 2002, va guverna PSD. Aceasta inseamna ca nu ne-am asumat o raspundere pentru masurile luate de ministere, pentru hotararile de Guvern, pentru alte acte ale Executivului. Totusi, nu putem nega ca avem si noi o raspundere indirecta fata de tot ceea ce fac partidul de guvernamant si Palatul Victoria

– Totusi, premierul Nastase nu a exclus posibilitatea de a va invita la guvernare in anii urmatori…

– Dupa ce timp de patru ani am fost in Guvern, ar fi o ipocrizie sa afirm ca noi, atunci cand se intrunesc toate conditiile, niciodata nu vom mai intra intr-un Cabinet. In acest moment, nu se pune aceasta problema, dar acceptam posibilitatea prezentei UDMR intr-un Guvern.

– Atat presedintele, cat si vicele Blocului Reformist au spus ca protocoalele cu PSD v-au afectat in sens negativ prestanta de lider al UDMR…

– Nu am nici un fel de replica la aceste declaratii. Ei sunt, in general, in opozitie fata de conducerea actuala a UDMR si in ultima vreme si personal fata de mine. Eu le-am recomandat de mai multe ori ca uneori sa recunoasca si cate ceva din ceea ce am facut bine pentru UDMR, deoarece critica are credibilitate numai atunci cand mai recunosti anumite rezultate care sunt evidente. Daca ei ar recunoaste acest lucru, atunci, probabil ca ar castiga in credibitate.

– Veti mai candida, la Congresul de anul viitor, pentru un nou mandat de lider al Uniunii?

– Deocamdata nu doresc sa ma retrag. Pur si simplu consider ca am o experienta importanta si actuala echipa de conducere a reusit sa clarifice unele principii importante privind prezenta UDMR in viata politica. Totusi, nu ne-am apucat de pregatirea Congresului, care ar putea sa aiba loc la sfarsitul primaverii 2003, probabil in luna mai.

– In ceea ce priveste revizuirea Constitutiei, solicitarea Uniunii de modificare a primului articol din Legea fundamentala, in sensul radierii sintagmei -stat national- reprezinta o cerere maximala pentru negocieri sau o conditie de baza pentru a va da girul acestui demers?

– Eu, pana in acest moment, nu am cunostinta de nici un fel de negocieri pe aceasta tema, desi se vorbeste de un an si jumatate despre revizuire. Discutii probabil ca au existat, dar nu stiu sa se fi ajuns la niste rezultate. Eu am serioase semne de intrebare daca se va reusi amendarea Constitutiei, care se modifica, oricum, foarte greu. In ceea ce ne priveste, nu suntem de acord cu definitia de -stat national-. Trebuie sa facem, totusi, o diferenta foarte clara intre ideea de -stat unitar-, pe care n-am contestat-o niciodata, si ideea de stat national. Pe de alta parte, nu putem vorbi inca de negocieri. N-am stabilit, inca, variante inacceptabile, variante acceptabile sau unde va fi stacheta.

– Ce alte amendamente mai aveti fata de Legea fundamentala?

– In cazul drepturilor minoritatilor, trebuie explicitate unele prevederi. Trebuie sa intarim unele drepturi. In cazul utilizarii limbii materne in Justitie, dispozitiile din actuala Constitutie sunt foarte restrictive, deci va trebui sa le modificam. De asemenea, amendamentele noastre se refera si la organizarea Parlamentului, in sensul ca atributiile Senatului trebuie modificate fundamental. Mai sunt si alte aspecte la care trebuie lucrat: relatia Guvern – Parlament, problema ordonantelor de urgenta, atributiile si modalitatea de alegere a presedintelui.

– Ce parere aveti despre posibilitatea ca Romania sa devina republica parlamentara?

– In ceea ce ma priveste, nu cred ca acesta va fi marul discordiei. Totusi, eu as opta pentru o republica parlamentara.

– Se apropie alegerile din Ungaria. Credeti ca UDMR va fi afectata de rezultatul acestor alegeri?

– Noi am vrea ca in Ungaria problema maghiarilor care traiesc in tarile vecine sa nu devina obiectul luptelor politice. In toti acesti ani, noi am dorit sa existe un consens in legatura cu problemele majore legate de existenta acestor comunitati maghiare in Romania, Slovacia sau Voievodina. Acest consens nu exista inca. De aceea, incercam sa nu implicam in luptele politice intre aceste partide sau in campania electorala. Eu, de exemplu, niciodata n-as face o declaratie din care sa reiasa optiunea mea, pentru ca atunci as incalca principiile la care m-am referit si care sunt mai importante decat lupta politica de la Budapesta.

– Cum comentati neregulile semnalate de unii prefecti si de presa in legatura cu aplicarea Legii statutului pe teritoriul Romaniei? In fond, care este scopul implicarii birourilor UDMR in aceste activitati?

– Nu suntem un partid politic si acest lucru nu se reflecta numai in pluralismul de idei din organizatia noastra, pentru ca am putea sa fim, de exemplu, un partid politic cu un spectru doctrinar mai larg. Suntem o organizatie care isi asuma, in afara reprezentarii politice a comunitatii, si alte activitati: culturale, dar si activitati prin care ajutam membrii comunitatii noastre in diferite ipostaze, inclusiv in privinta aplicarii Legii statutului. Pentru a obtine o legitimatie de maghiar, orice persoana trebuie sa faca rost de o dovada ca este membru UDMR sau apartine unei biserici sau, eventual, sa dovedeasca prin acte scolare ca cunoaste limba maghiara. Pe baza acestor dovezi, trebuie sa completeze un formular, care este transmis institutiilor abilitate din Ungaria. Deci, persoanele care solicita aceasta legitimatie, daca ar fi nevoite sa parcurga singure toata procedura, atunci ar trebui sa umble prin consulat, eventual de doua ori. Pur si simplu, noi doar ajutam maghiarii din Romania sa simplifice aceasta procedura. In ceea ce priveste preluarea legitimatiei, acest lucru va tine de fiecare persoana. Daca vreti o comparatie, activitatea noastra seamana cu cea a firmelor care ajuta oamenii in cazul unor calatorii in strainatate.

– UDMR a fost adeseori criticata pentru faptul ca programul sau politic nu este aproape deloc orientat si catre cetatenii de nationalitate romana…

– Este o chestiune de imagine, in primul rand. Noi suntem interesanti pentru presa romaneasca, in primul rand, prin specificul nostru: ca suntem maghiari, ca reprezentam interesele unei comunitati aparte din aceasta societate, mai ales ca, din pacate, pana in momentul actual, convietuirea interetnica a fost mai mult o tema de confruntare in sanul societatii romanesti, in timp ce noi am incercat sa avem o preocupare pentru starea generala a societatii romanesti. De exemplu, problema pensiilor: de ce n-am fi si noi interesati de acest subiect? Avem si noi pensionarii nostri. De ce crede cineva din Romania ca maghiarii din Ardeal nu sunt la fel de lezati de astfel de probleme ca si romanii. Practic, toate problemele care privesc viata romanilor sunt si problemele noastre.

– Faptul ca UDMR l-a desemnat pe domnul Frunda ca avocat in procesul intentat de PRM sugereaza ca Uniunea acorda multa atentie demersului juridic initiat de partidul lui C.V. Tudor. Va e teama ca PRM v-ar putea scoate de pe scena politica?

– Nu e vorba de teama, fiindca pur si simplu n-am vazut o fisura nicaieri in ceea ce priveste inregistrarea UDMR, functionarea sau prezenta sa in viata politica romaneasca. Ar fi si absurd ca cineva in afara de PRM sa puna aceasta problema dupa 12 ani. Totusi, aceasta incercare de suprimare a UDMR are un mesaj politic important pentru opinia publica romaneasca si de aceea i-am acordat o atentie deosebita. Nu este o problema juridica, dupa parerea mea, ci una politica. Totusi, si din punct de vedere juridic am vrut, prin domnul Frunda, sa fim la un nivel profesional inalt. Daca am fi vrut sa ne inregistram altfel, ca partid politic, toata lumea stie ca am fi reusit acest lucru, sa strangem semnaturile necesare pentru a ne inscrie. Numai ca noi am vrut ca organizatia noastra sa aiba alt caracter, pentru a reprezena interesele comunitatii maghiare.

– V-ati pus problema daca ar trebui sa raspundeti cu aceeasi moneda PRM, adica sa cereti excluderea lor de pe scena politica, tinand cont ca ati calificat nu o data discursul lor drept extremist?

– In ceea ce priveste scoaterea lor de pe scena politica, noi nu am facut astfel de demersuri. Totusi, pentru noi si pentru mine, personal, a fost intotdeauna o dilema daca trebuie sa dam o replica de fiecare data acestor atacuri permanente ale PRM si ale presedintelui sau, Corneliu Vadim Tudor si astfel sa coboram la acelasi nivel. E o dilema, fiindca nici nu poti lasa fara raspuns orice murdarie, orice calomnie sau acuza, dar nici sa te lasi atras intr-o astfel de disputa permanenta nu poti. Noi incercam sa cantarim foarte bine ce facem. Pana acum nu ne-am adresat Justitiei, nici macar in cazul unor calomnii, desi poate ca nu ar fi fost rau. In ceea ce priveste excluderea lor, eu cred ca nu UDMR ar trebui sa se faca varful de lance intr-o astfel de actiune, ci formatiunile politice romanesti.

Politicianul Marko Bela – nevoit sa lase poezia in sertar

Atunci cand vorbeste despre subiecte ca Protocolul cu PSD, eventuala intrare a UDMR la guvernare sau situatia din partid, Marko Bela este sobru. Frazele sunt rostite cu o intonatie monotona, iar gesturile sunt putine si bine controlate. Dupa aproape o ora de intrebari si raspunsuri pe teme politice, ma decid sa-l surprind cu o intrebare oarecum atipica: -Mai scrieti poezii?-. Primul efect: sobrul presedinte al UDMR izbucneste intr-un ras degajat. Apoi, ia o mina nostalgica: -Nu. De ani de zile n-am mai scris poezii. Am mai scris texte care au ceva legatura cu beletristica, dar nu versuri. Trebuie sa recunosc ca imi lipseste scrisul, nu declaratiile politice. As vrea sa reusesc sa mai scriu, dar nu este o chestiune de timp, ci tine de modul in care privesc lucrurile. Daca esti literat, probabil ca esti altfel: orice eveniment, orice fenomen este perceput altfel-.

Imi amintesc de titlurile abstracte ale volumelor sale (-Pisica ardeleana-, -Lumea dezmembrata-) si le compar cu discursurile din care figurile de stil lipsesc aproape cu desavarsire: -Discursurile dumneavoastra sunt, trebuie sa recunoasteti, foarte putin metaforice…-

Redevine politician si imi raspunde: -Da, pentru ca eu fac o diferenta clara intre poezie si politica si incerc sa nu le amestec-. Din dorinta de a-l determina, din nou, sa imbrace -pelerina- omului de litere, imi manifest curiozitatea in legatura cu preferintele sale in materie de beletristica. Recunoaste ca ii plac -poeti ca Stefan Augustin Doinas, din care am si tradus, sau Mircea Dinescu, a carui poezie imi place foarte mult. Dintre clasici, am tradus cu foarte mare placere din Lucian Blaga-. -Este un teren in care, din pacate, in ultima vreme nu am prea mai intrat-, redevine, din nou, nostalgic, seful UDMR. Filolog de profesie, Marko Bela isi aminteste si de pasiunea sa pentru artele plastice: -Nu practica, pentru ca nu am indemanare deloc in acest sens, ci analiza sau studiul lor-.