Prezent la conferinta internationala organizata la Odessa pe tema -Marea Neagra intre UE si Rusia: securitate, energie, democratie-, seful diplomatiei de la Bucuresti, Mihai Razvan Ungureanu, a avut o intrevedere cu omologul sau ucrainean, Boris Tarasiuk. Pe langa schimbul de pareri traditionale unor astfel de intrevederi, cei doi au convenit agenda de lucru a negocierilor bilaterale, programate pentru 4 iulie.
Ciudate sunt aceste coincidente politice. Mai ales ca sunt destul de greu de luat ca atare. Incita, indemnand la speculatii si obligand, parca, la gasirea unei legaturi intre evenimente aparent de sine statatoare. Deci, 4 iulie – sarbatoarea nationala a Statelor Unite. In acea zi, la Washington, presedintele George W. Bush il va primi la Casa Alba pe omologul sau georgian, Mihail Saakasvili, in timp ce la Odessa Ungureanu si Tarasiuk se vor regasi in jurul aceleiasi mese, alaturi, potrivit presei kievene, de reprezentantii acelor ministere si departamente direct responsabile de rezolvarea tuturor problemelor din relatiile reciproce. Altfel spus, dupa o perioada in care dialogul dintre Bucuresti si Kiev s-a purtat cu precadere la varf si in cadrul multelor manifestari internationale organizate ca intr-o -intrecere intre popoare-, de Romania si Ucraina, discutiile ies din punctul de blocaj temporar. Adica se incearca o noua apropiere.
Joc de interese
O intentie demna de toata lauda. Cu o evolutie sinuoasa, marcata de suisuri si coborasuri uneori mortal de abrupte, raporturile dintre tarile noastre nu pot scapa de elementul neincrederii. Stare de spirit intretinuta inclusiv de instabilitatea politica din Ucraina, fara guvern, practic, de mai bine de trei luni. Exista acum speranta remedierii acestei situatii: s-a format o coalitie de guvernamant si maine ar urma sa fie anuntata componenta noului cabinet. In frunte cu Iulia Timosenko. Probabil, Tarasiuk isi va pastra locul la Externe. Este omul presedintelui Viktor Iuscenko. In schimb, nu a fost niciodata in relatii bune cu viitorul premier. O sursa de tensiune, fireste. De acord, politica externa e dictata de seful statului. Si se invarteste mult in jurul Marii Negre, devenit subiect al multor structuri regionale, care se calca pe picioare, se dubleaza, anulandu-se practic. Exista, astfel, Organizatia de Cooperare a Marii Negre, Forumul Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat, Optiunea democratica – de la Marea Baltica la Marea Neagra si Marea Caspica si mai exista GUAM. Toate vor sa impuna decizii, sa domine regiunea, sa-si promoveze interesele: politice si economice, via factorul energetic, major pentru zona data.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
