AEP și uninominalul cu lipsuri

După o tranziție anevoioasă de la comunism la democrație, adoptarea legii votului uninominal era în cazul României o cerință obligatorie pentru stabilirea unei legături normale între politician și comunitatea care îl desemna prin vot să o reprezinte în plenul legislativ, pentru o mai bună reprezentativitate. Însă pusă în fața unei schimbări radicale, clasa politică a adoptat un uninominal „struțo-cămilă“ aplicat cu succes în alegerile legislative din 2008, când atribuirea mandatelor s-a făcut în mod proporțional în funcție de procentajele obținute la nivel național, deși s-a candidat în colegii uninominale. În acest context, membrii Autorității Electorale Permanente (n.r. – AEP), potrivit agenției de știri Newsin, au elaborat un raport prin intermediul căruia au evidențiat faptul că legea actuală a uninominalului are numeroase elemente de neconstituționalitate. Astfel, dacă s-ar fi aplicat un sistem uninominal într-un singur tur, PD-L ar fi câștigat detașat alegerile, iar UDMR-ul ar fi ieșit în avantaj. La baza acestui raționament stă simularea realizată de către AEP  în baza voturilor exprimate în fiecare colegiu uninominal, aplicându-se un sistem uninominal majoritar. Astfel, AEP a aplicat modelul „câștigătorul ia totul“ pentru votul uninominal într-un singur tur de scrutin, fără redistribuire, prin care candidatul cu cele mai multe voturi din colegiu ar fi obținut mandatul.

Absurditatea perfecțiunii…

Practic, într-o asemenea situație, PD-L ar fi obținut 138 de deputați și 58 de senatori, în timp ce alianța PSD+PC ar fi avut 117 deputați și 55 de senatori, iar diferența dintre cele două formațiuni ar fi fost de 24 de parlamentari în favoarea democrat-liberalilor. Totodată, PNL ar fi obținut 37 de deputați și 15 senatori, în timp ce UDMR ar fi avut 23 de deputați și 9 senatori. Pe de altă parte, în cazul unui scrutin uninominal în două tururi, similar celui pentru alegerea președintelui României, în care participă primii doi candidați clasați în fiecare dintre colegiile în care nu s-a acordat mandatul direct (n.r. – 50% plus unu din primul foc), s-ar fi confruntat în turul al doilea din partea PD-L 272 de candidați pentru Camera Deputaților cu alți 244 de candidați ai PSD, cu 82 de candidați ai PNL, cu 28 de candidați ai UDMR și cu  4 independenți. La Senat, ar fi intrat în turul doi 118 candidați PD-L, 106 candidați PSD, 35 ai PNL, 13 ai UDMR, un candidat din partea Partidului Verde Ecologist și un independent. În concluzie, actuala lege a uninominalului trebuie schimbată sau, mai bine spus, îmbunătățită, pentru a se evita situații de genul mandatului pierdut cu 49,6% și al celui câștigat cu 2%.