Pe fondul distrugerii statului de drept: România, pândită de pericole iminente politice și economice

Țara noastră se află practic în fața primul test adevărat de credibilitate în fața UE de la momentul aderării. Mai grav este că acesta are loc pe un fundal extrem de complicat pentru construcția europeană, acum când euroscepticismul se află la cote maxime iar mulți dintre politicienii europeni propovăduiesc o politică a sciziunii. În ultimele săptămâni, Bruxelles-ul analizează atent fiecare mișcare de la București și face calcule complexe vizavi de o eventuală scufundare politico-econo­mică a blocul răsăritean al UE, acolo unde se află cei mai noi și mai săraci membri ai săi. Primele semne de slăbiciune au fost date de Ungaria, începând încă de acum doi ani când regimul Viktor Orban se urca la putere cu un scor foarte mare. A urmat apoi Grecia, țară guvernată în ultimii ani doar pe bani virtuali care nu și-a mai putut deconta cheltuielile imense. Din această serie neagră, România pare un candidat serios pentru a treia poziție pe acest „podium al eșecului”. Cum ar spune americanii, o țară care se apropie vertiginos din punct de vedere politic, și apoi economic, de un statut de „failed state”. O situație fără precedent pentru România care se vede, la circa 23 de ani de la Revoluție, într-o ipostază neplăcută în care toată atenția Europei democratice este ațintită asupra ei. În tot acest timp, noua putere politică pare impasibilă la pericolele externe în fața cărora se află țara noastră. Pe rând, România riscă o serie de măsuri de retorsiune din partea UE și piețelor financiare.

Putere de decizie anulată

Dacă degradarea situație politice de la București va continua, este foarte probabil ca UE să încerce să ia o serie de măsuri pentru a pune presiune pe noua putere de a respecta valorile democratice și statul de drept. Într-o analiză a editorului pentru Europa de Est al „Financial Times”, Neil Buckley, autorul vorbește despre faptul că UE poate, în baza articolului șapte din Tratatul UE, să adopte sancțiuni, inclusiv suspendarea dreptului de vot al unui stat membru. „Dar aceasta este considerară o opțiune «nucleară», iar Uniunea a ezitat să o utilizeze împotriva Ungariei“, scrie publicația. Cu toate acestea, România nu se poate baza pe un precedent nefericit deoarece, la nivelul UE și al SUA, nu are aceeași influență. Cu toate că analistul FT o numește vecinul mai mare al Ungariei. Noii conducători de la București nu pot dormi liniștiți din acest punct de vedere. Eurode­putatul german, Markus Ferber, membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) condusă de Angela Merkel, avertiza recent că va face toate demersurile necesare pe lângă Comisia Europeană și celelalte instituții comunitare în vederea suspendării voturilor României din Consiliul European. Acesta invoca ca argument lipsa asigurării standar­delor minime funcționării statului de drept. „La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru“, prevede alineatul 1 al Articolului 7 din Tratatul UE. O procedură totuși destul de birocratică și greu de transpus în practică. Chiar dacă nu a mai existat un precedent până acum în vederea suspendării dreptului la vot al vreunui membru în Consiliul European, România nu trebuie să forțeze limitele răbdării UE care pe acest fond de criză ar putea și astfel de decizii fără precedent iar România pare cobaiul perfect din cauza lipsei de coeziune internă la nivel politic și al unei forțe economice.

Schengen, tot mai departe

O altă problemă pentru România o poate reprezenta ratarea, fie ea și parțială, a aderării la spațiul Schengen în această toamnă. Poate cel mai îndrăzneț obiectiv de politică externă din ultimii zece ani, după aderarea la NATO și apoi la UE. Însă aceste încălcări flagrante ale normelor statului de drept pun în pericol acest obiectiv național pentru care România a luptat în ultimii ani și a investi sume uriașe în tot ce înseamnă infrastructura necesară aderării la acest spațiu. Oficiali de la Bruxelles afirmă că în cazul în care situația României se deterio­rează, Uniunea poate continua să îi blo­cheze accesul în spațiul Schengen, „un obiectiv scump“ la București, sau să sus­pende fondurile structurale din cauza progreselor insuficiente în reformele judiciare, scrie FT.

Raportul de țară pe Justiție, aproape compromis

Dacă înainte de această situație politică complicată de la București, Olanda părea să se îndrepte spre o decizie care să permită României accesul în Schengen, acum acest lucru nu mai este o certitudine. Pe acest fundal de lupte interne de la București, ministerul olandez de Externe a lua poziție. „Este important ca România să țină cont de Constituție și de legile în vigoare“, a precizat recent această instituție. Mesajul, transmis agenției franceze AFP, mai precizează că Olanda monitorizează atent situația politică din România.  Ambasadorul Olandei la București, Matthijs van Bonzel, declara în luna aprilie a acestui an că patru cincimi din membrii Parlamentului de la Haga considera că sunt necesare două rapoarte consecutive favorabile privind MCV pentru a indica faptul că România și Bulgaria sunt pregătite de aderarea la Schengen. MCV este mecanismul de cooperare și verificare prin care UE se asigură, după aderarea României, că face pașii necesari pentru reforma justiției. Odată cu atacul declanșat de USL asupra prerogativelor Curții Constituționale și cu refuzul Parlamentului de a pune în aplicare o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cea mai importantă instanță din România, în cazul revocării mandatelor parlamentare ale lui Sergiu Andon (PC) și Florin Pâslaru (PSD) pentru incompatibilitate, este posibil ca raportul de țară să nu mai fie unul pozitiv. Dacă raportul intermediar din iarnă pe Meca­nismul de Control și Verificare (MCV) a fost unul pozitiv, acesta din vară riscă să nu ia aceeași formă și astfel să deblocheze accesul României în Schengen din partea Olandei.

Investitori în panică

Nici mediul privat din România nu este foarte mulțumit de această situație politică care aruncă România într-o zonă gri a predictibilității financiare. Dacă din punct de vedere politic, România a devenit în aceste zile o „paria a Europei”, nici din punct de vedere economic lucrurile nu stau mai bine. Consiliul Investitorilor Străini (CIS) este îngrijorat de recentele evoluții pe scena politică a României, care ar putea afecta stabilitatea și creșterea economică, precum și imaginea țării pe piețele internaționale, a declarat, într-un comunicat, președintele Consiliului, Steven van Groningen. Președintele CIS arată că acțiunile clasei politice din aceste zile aduc noi incertitudini peste cele deja existente și au ca efect scăderea încrederii consumatorilor și investitorilor. Totodată, lipsa de stabilitate și predictibilitate sunt bariere importante pentru investitori, iar acestea pot produce efecte cu atât mai grave acum, când România are atât de multă nevoie de capital, potrivit sursei citate. „Membrii Consiliului Investitorilor Străini au investit sume importante pe termen lung și vor continua să fie prezenți în România, chiar și după ce mandatele actualilor politicieni se vor încheia. „Nu se pune problema unor retrageri de capital din România. Investitorii sunt interesați să continue să investească în România, pentru că potențial pe termen lung există. România ar trebui să profite mai mult de atuurile sale, să-și întărească poziția economică în regiunea Europei de Sud Est, dar acestea nu sunt posibile în lipsa predictibilității și a încrederii investitorilor în mediul de afaceri”, a spus șeful CIS. Steven van Groningen este și președintele și directorul executiv al Raiffeisen Bank. Consiliul Investitorilor Străini, înființat în 1997, este asociația celor mai importanți investitori străini din România. CIS are în prezent 128 companii membre, cu investiții cumulate în România de aproximativ 40 miliarde euro. Consiliul include companii multinaționale cu peste 185.000 de salariați în România. Anterior, atât ministerul de Externe al Marii Britanii, cât și ambasadorul SUA la București au avertizat la unison că această luptă politică bulversează piețele financiare destul de volatile de astfel în această parte a Europei. Pe acest fundal politic, România ar putea fi angrenată în același vârtej al prăbușirii economice, la fel cum se întâmplă în Ungaria și mai ales în Grecia. Aceste lupte politice încrâncenate vor afecta cetățeanul român, căruia deja i s-au mărit ratele pentru creditul de la banca, costul carburanților, factura pentru energie electrică și se pregătește și cea pentru gaze.

Mădălin Necșuțu