USL trebuie să scoată la vot 50% +1 dintre alegătorii cu drept de vot

Decizia Curții Constituționale de a impune la referendumul privind demiterea președintelui un prag minim de prezență la vot pentru a valida acest instrument democratic le-a dat fiori pe spate liderilor USL. Conform hotărârii judecătorilor CCR, pe care Ponta s-a angajat la Bruxelles să o pună în practică la referendumul din 29 iulie, pentru validarea acestuia este nevoie să se prezinte la vot jumătate plus unu din numărul cetățenilor cu drept de vot ai României. Potrivit adresei trimise de șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, chestorul Constantin Manoloiu, către Biroul Electoral Central, numărul de alegători înscriși în listele electorale permanente, la data de 09.07.2012, era de 18.308.612.
Problema e că, potrivit aceleiași adrese, numărul alegătorilor care dețin o carte de identitate și, prin urmare, sunt valizi de vot, este de doar 15.714.403. Astfel, USL trebuie să facă eforturi suplimentare, să scoată la vot circa 58% din cetățenii cu drept de vot si carti de identitate, pentru a fi siguri că referendumul va fi validat, având în vedere faptul că vreo trei milioane de români nu dețin cărți de identitate și, prin urmare, mai mult ca sigur nu se vor prezenta la referendumul din 29 iulie. Aceste cifre oficiale au stârnit panică în USL, mai mulți lideri PNL și PSD continuând să declare că decizia CCR nu este corectă. ”La referendum nu ar trebui sa fie impus un prag minim de prezență la vot, deoarece există și cetățeni care se vor abține de la a vota și care pot fi asimilați uneia sau alteia dintre opțiuni” susține  vicepreședintele PNL Mihai Voicu. Pe aceeași notă a dat declarații și senatorul PSD Dan ?ê?£ova, care a susținut că ordonanța de urgență a gu­vernului Ponta privind orga­nizarea referendumului respectă recomandările Comisiei de la Veneția. Dar nu respectă deciziile Curții Constituționale din România, care sunt obligatorii, adăugăm noi. Cert este că supus presiunilor europene, Ponta a dat ieri din nou asigurări că referendumul din 29 iulie va fi organizat conform deciziilor Curții, precizând că la final referendumul trebuie validat de judecătorii de la CCR.
CCR: Pentru validitate, trebuie îndeplinită aceeași condiție pentru toate tipurile de referendum
Curtea Constituțională constată că, pentru validitatea referendumului, trebuie înde­plinită aceeași condiție pentru toate tipurile de referendum, articolul 5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorității absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
„Ținând cont de juris­prudența sa în materie, Curtea constată că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este constituțională, având în vedere că niciun text constituțional nu condiționează dreptul legiui­torului de a opta pentru fixarea unei anumite majorități care să se pronunțe pentru demiterea prin referendum a Președintelui Ro­mâ­niei. De­miterea Preșe­din­telui României prin referendum repre­zintă o sancțiune pentru săvâr­și­rea unor fapte grave, motiv pen­tru care Curtea reține că este jus­ti­ficat ca aceasta să fie aprobată de cetățeni cu majo­ritatea voturilor valabil expri­mate“, se arată în motivarea de­ci­ziei luate de CC în 10 iulie cu pri­vire la legea de modificare a re­gle­mentărilor privind referendumul.
Curtea constată totodată că rezultatul referendumului de­pinde de îndeplinirea cumulativă a două condiții: una referitoare la numărul minim de cetățeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil și una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul refe­rendumului.
„Aceste condiții sunt detaliate în art.5 alin.(2) și, respectiv, art.10 din Legea nr.3/2000. Potrivit art.5 alin.(2), «Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente»“, se arată în document.
Curtea observă că, „în varianta redacțională dedusă în cauza de față controlului de constituționalitate, Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 oferă o reglementare unitară pentru toate tipurile de referendum consacrate de Constituție, dând expresie și exigenței reprezentativității sub aspectul rezultatului votului. Astfel, aceeași soluție legislativă se regăsește în
cazul referendumului privind revizuirea Constituției, al referendumului cu privire la probleme de interes național și al referendumului local, unde, potrivit art.7 alin.(2), art.12 alin.(2) și, respectiv, art.14 alin.(2) din Legea nr.3/2000, rezultatul se stabilește în funcție de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga țară sau după caz, la nivelul unității administrativ-teritoriale“.
De asemenea, Curtea constată că și condiția ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeași pentru toate tipurile de referendum, art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorității absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
„Curtea reține că aceasta reprezintă o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală. Participarea la referendum a majorității cetățenilor înscriși în listele electorale permanente reprezintă un act de responsabilitate civică, prin care corpul electoral urmează să se pronunțe cu privire la sancționarea sau nu a Președintelui României, având posibilitatea demiterii sau menținerii acestuia în funcție“, se mai arată în document.
CC a decis, în 10 iulie, că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/200o privind organizarea și desfășurarea referendumului este constituțională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Iulia Nueleanu