Au dispărut anticariatele de la Universitate

Până nu de mult zona Universității din Capitală era o librărie în aer liber, cu cărți mai vechi și mai noi, vândute la prețuri acceptabile cu care bucureștenii își puteau completa bibliotecile. În ultimul timp însă, anticariatele sunt din ce în ce mai rare iar motivele dispariției lor sunt împărțite. Autoritățile susțin că acestea au fost desființate ca urmare a unei hotărâri luate de Consiliul General București, care nu mai permitea vânzarea de cărți și ziare lângă monumentele istorice. Anticarii însă, se plâng de o chirie de 700 lei pe care ar fi achitat-o lunar asociației din care fac parte, sumă din care mai puțin de 15% se duceau de fapt la primăria de sector ca taxă de ocupare a domeniului public. Restul ar fi fost băgați în buzunar de președintele asociației „Cartea Veche", Dan Petre Popa.
Din 22 de rafturi pline cu cărți câte erau anul trecut la Universitate, n-a mai rămas niciunul. Unii comercianți se aflau de mai bine de două decenii la standurile respective și alții chiar de la prima carte vândută pe Bd. Regina Elisabeta. Astăzi, cele câteva care a supraviețuit, respectiv șase, au cărți la vânzare pe carton sau cutii de plastic și pot fi găsiți la intrarea în metrou, de unde fug imediat cum aud de un control. Comercianții înțeleg că nu au cum să vândă acolo dar nu se pot duce nici în Ferentari unde îi trimit autoritățile. „Cartea trebuie vândută în zonă universitară, e la mintea cocoșului", se plânge unul dintre ei. Mai au varianta de a vinde în târgurile de anticariat, dar chiria este mult prea mare pentru venitul unui vânzător de anticariat.
?ê?£i chiar dacă și-ar permite să participe la astfel de evenimente, este destul de grea organizarea unui eveniment cultural pe domeniul public în București, conform declarațiilor lui Mihai Tănase, președintele ”Asociației Culturale a Antic­a­rilor și Colecționarilor”. „În Parcul Carol sau în Ferentari se poate, dar nimeni nu vine în Ferentari . În 2012 nu am făcut niciun eveniment, am făcut cereri și nu au fost de acord. Primarul nu ne-a spus de ce, a zis doar că nu e de acord." continuă acesta.
Primăria Generală este surdă la nevoile acestor comercianți. De doi ani încearcă să obțină o primire în audiență dar nu au reușit să treacă de departamentul de Relații Publice. Fosta trupă de anticari de la Universitate vrea să se-organizeze de-acum într-o fundație proprie, ca să-ncerce și ei să intre în audiență la primărie. Domnul Gheorghe spune că au vorbit cu un avocat și urmează să înființeze noua fundație săptămâna viitoare: „Am și vorbit cu colegii mei să înființăm fundația, cu drepturi egale toți și, dacă taxa o să fie impusă de Primărie, un milion-două, fiecare să-și plăteasca taxa. Pe Edgar Quinet am vrea ." Ei spun că au plătit o taxă și până acum. Trei dintre foștii buchiniști , domnul Gheorghe, de 53 de ani, dl Marin (34 de ani) și dl Adrian spun că înainte erau afiliați într-o asociație, „Cartea Veche", condusă de Dan Petre Popa. Spun că plăteau 700 de lei pe lună ca să-și vândă cărțile acolo, îi dădeau banii lui Dan Petre Popa care, în numele asociației, achita taxa de ocupare a domeniului public la Primăria Sectorului 3. Dar taxa de ocupare pentru anticarii de acolo, cea înregistrată la Primărie, era de 1 leu/m2 pe zi, conform primăriei de sector. Așadar, și dacă fiecare ar fi ocupat 2 m2 cu cărțile lor și-ar fi stat zilnic acolo, taxa ar fi ajuns la maxim 62 de lei/ lună. ?ê?£i 3 m2 de-ar fi ocupat, taxa tot sub 100 de lei lunar ar fi fost.
Vânzătorii de cărți spun că restul banilor îi păstra Dan Petre Popa și după ce s-a aflat acest lucru la primărie, ei nu au mai avut voie să își vând cărțile acolo.
Anticarii n-au cum să dovedească c-au plătit cât au plătit. Spun că n-au semnat niciun contract. Singurul lucru cert e că tradiționalii anticari de la Universitate n-o să mai rămână nici la intrarea de la metrou mult timp. Dacă reușesc să intre-n audiență la primărie, poate-o să-i vedem totuși pe Edgar Quinet. Dacă reușesc să intre-n audiență în mai puțin de doi ani.  

 Irina Popescu