Au 6-7 zile, 3 luni sau 3 anisori, unii de-abia si-au vazut parintii in drumul dintre doua spitale, altii nu au apucat inca sa zica -Mama!- sau -Tata!-, dar sufera de malformatii grave ale inimii si necesita de urgenta interventii chirurgicale de mare risc. Unii lasa in urma zambete sic, post-operatorii, pe peretele cu mutunasi din sala de diagnostic de la parterul Institutului Inimii, altii lasa regrete si-un viitor blocat brusc, socant, nedrept, la mantinela conditional-optativului. Medicii, niste eroi fara voia lor, fac tot ce e omeneste posibil. Tot ce e omeneste posibil intr-o operatie pediatrica pe cord in Romania, in anul in care presedintele s-a operat de hernie de disc in Austria.
Unul dintre pacientii Institutului Inimii -Nicolae Stancioiu- din Cluj are doar 7 zile. Prima zi si-a petrecut-o la Maternitatea din Oradea, a doua in Incubator, a treia la Investigatie, a patra, la Analize, a cincea in Ambulanta, pe drum, intre Oradea si Cluj-Napoca, cand a stat cel mai mult langa tati si mami, a sasea zi in Blocul Operator, iar a saptea zi la Terapie Intensiva.
La 7 zile, Andreea are doua kilograme jumatate si cateva grame de speranta. E intubata toata, conectata la aparatura medicala. Sus, pe un perete, liniile verzi, galbene si rosii de pe monitorul de terapie intensiva tin locul moristii cu jucarii de la capatul patutului pregatit din timp pentru prima noapte acasa. -Cu cat e mai fragil pacientul, cu atat e mai riscanta operatia. Gandeste-te ca fetita, care suferea de insuficienta cardiaca severa, respira mecanic printr-un tub pe care l-am introdus in trahee. La un pacient atat de mic, o jumatate de milimetru reprezinta exact granita dintre o ventilare normala si asfixiere-, explica seful Departamentului de Anestezie si Terapie Intensiva Cluj ,din cadrul Institutului Inimii -Nicolae Stancioiu-, doctorul Ioan Vlad.
Parintii sunt internati alaturi de copii
La numai 3 anisori, Luminita este colega de salon cu Andreea la Terapie Intensiva. Cea mai cuminte fetita din lume. Un ingeras blond, cu carlionti ce concureaza buclele nefiresti ale tuburilor care o tin in viata. O taietura ferma pe piept, inca necicatrizata, o tintuieste intr-un pat metalic urias, facut parca expres pentru suferintele oamenilor mari.
Medicul primar chirurg Mircea Cotul isi priveste preocupat pacientul, se consulta cu o asistenta referitor la ce nu merge cum ar trebui la recuperare, de ce Luminita necesita in continuare conectarea la un anume aparat. -O sa-i explic asta mamei fetitei cand se intoarce!-, adauga medicul la iesirea din sala de Terapie Intensiva.
Pentru medicii de la Institutul -Nicolae Stancioiu-, relatia cu parintii copiilor este la fel de delicata ca si relatia cu micutii lor pacienti. -E important pentru parinti ca pot sta aici, internati alaturi de copii. De fapt, asta ne ajuta si pe noi – avem oricum foarte putine asistente. Nu-i totuna sa le dea micutilor de mancare o asistenta sau sa le dea chiar parintii. Iar faptul ca sunt aici, alaturi de noi, le da o si mai mare incredere in actul medical-, spun doctorii in drum spre salonul in care un mic pacient asteapta operatia de a doua zi.
Blocul operator – locul in care se fac minuni
Blocul operator este locul in care medicii de la institutul clujean fac minuni. Cinci oameni stau aplecati dumnezeieste, insufland viata prin mastile de hartie. In stanga, un medic urmareste pe un ecran, mai concentrat decat un broker pe Wall Street, evolutia functiilor vitale ale pacientului. Deasupra, sase reflectoare intregesc platoul unei lupte -in direct- pentru viata.
-Pacienta Alexandra are numai 3 luni si sufera de o malformatie congenitala destul de frecventa. Practic, fara sa apelam la terminologia medicala, este vorba despre un orificiu la nivelul cordului, care trebuie inchis-, ne spune medicul Mircea Cotul.
-Ecranul din stanga chirurgului este conectat la aparatul care, pe timpul operatiei, tine locul inimii si plamanilor. Pe durata interventiei chirurgicale, inima este deconectata total de la functiile sale, asa incat respectiva masinarie preia functiile cordului-, descrie, didacticist, doctorul Cotul realitatea din sala de operatii. Un mic dulapior de tabla – tipic spitalicesc – legat la un ecran a fost, timp de cateva zeci de minute, legatura cu lumea a micutei Alexandra.
150 de bebelusi sunt operati anual
Echipele care realizeaza interventiile pe cord la Cluj-Napoca sunt formate din doi chirurgi, un cardiolog, un anestezist, un asistent de circulatie extracorporala, plus trei asistenti medicali.
Interventiile chirurgicale pot fi de doua categorii: majoritatea, corectii totale, adica operatii definitive, respectiv operatii paleative, adica operatii de etapa, care vor fi urmate pe viitor de interventii chirurgicale definitive. Anual, peste 150 de copii sunt operati pe cord la Institutul Inimii din Cluj-Napoca.
Pe de alta parte, reprezentantii Departamentului de Cardiologie si Chirurgie Cardiovasculara Pediatrica Cluj se plang de faptul ca nu beneficiaza de conditii optime pentru mare performanta medicala si chirurgicala.
-Aparatura nu mai e demult noua, bugetul pentru o zi in terapie intensiva e de 100 de euro, fata de 800 cat e in Occident, cat despre salarii… Avem o criza acuta nu doar de instrumentar si medicamente, ci si de asistente. Directorul Barsan m-a intrebat de ceva vreme care ar fi urgenta numarul 1 la noi pe departament, ca sa ma ajute, si i-am raspuns, sincer, ca prima urgenta pentru noi ar reprezenta-o 15 asistente-, povesteste seful departamentului, Ioan Vlad.
Ciprian Rus
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
