Ascensiunea spectaculoasa a lui Le Pen in turul doi al prezidentialelor a starnit o dezbatere mediatica in intreaga Europa cu privire la influenta formatiunilor de dreapta si de extrema-dreapta pe batranul continent, considerata unul din motivele actualei situatii din Franta.
Tendinta este foarte clara: miscarile europene poarta pecetea dreptei, tot mai multe partide populiste cu o retorica impotriva criminalitatii si a imigratiie ajungand la putere. Una dintre explicatii, considera analistii politici internationali, sunt evenimentele de la 11 septembrie, care au marcat populatia intregului glob, gata acum sa faca orice pentru a-si asigura protectia. Inclusiv sa voteze pentru formatiuni politice nationaliste, extremiste, care promit in primul rand securitatea.
Fenomenul marcheaza in ultima vreme chiar societati liberale prin definitie, precum cele din Danemarca sau Olanda.
Acum doi ani, Partidul austriac al Libertatii, condus de Jorg Haider, ajungea la guvernare, conducand la actiuni de boicotare din partea partenerilor UE. Ironia sortii: Franta, lovita acum de acelasi flagel, a fost una dintre vocile cele mai puternice care au propus si sprijinit sanctionarea Austriei. Intre timp, Haider s-a retras de la conducerea formatiunii, dirijand insa in continuare lucrurile din umbra.
Anul trecut, a venit randul Italiei, al carui Guvern de centru-stanga a fost respins de alegatori in favoarea noului premier Silvio Berlusconi. Acesta a format o coalitie cu Gianfranco Fini si cu Alianta sa Nationala (formatiune postfascista), acum un partid respectabil, dar cu radacini adanci printre fascistii lui Mussolini. In coalitie a intrat si Umberto Bossi, lider al Ligii Nordului, care militeaza pentru separarea nordului bogat al Italiei de restul tarii.
Stanga europeana a mai suferit si alte lovituri, anul trecut, in Scandinavia. Septembrie, in Norvegia, si noiembrie, in Danemarca, au marcat pierderea puterii de catre social-democrati. Aici, Partidul Uniunii Populare, antieuropean si antiimigratie, a devenit a treia formatiune politica a tarii.
In Olanda, un alt partid extremist duce o campanie extrem de puternica pentru alegerile parlamentare de luna viitoare. Formatiunea este condusa de un populist homosexual, fost sociolog si marxist, Pim Fortuyn. Oarecum diferit de Le Pen, acesta respinge orice comparatie cu Le Pen.
Pe de alta parte, liderul aripii de dreapta din Belgia, Vlaams Blok, castigator a o treime din voturile din Antwerp acum doi ani, l-a descris pe liderul francez drept -tovaras de arme-.
Figuri diferite, politici identice
Indiferent de lideri, problemele-cheie sunt aceleasi pe tot continentul. Majoritatea electorilor apreciaza ca intre imigranti si criminalitate este o legatura directa si puternica. Imigrantii sunt vinovati pentru toate probleme societatilor europene, de la somaj la globalizare, criminalitate si pana la coruptia in randul clasei politice.
Iar succesul lui Le Pen demonstreaza ca, daca marile formatiuni politice eseuaza in incercarea de a rezolva toate aceste probleme, deosebit de sensibile pentru electorat, se vor gasi intodeauna formatiuni extremiste care sa isi asume responsabilitatea, macar la nivelul declaratiilor si promisiunilor, conchide BBC.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
