Coalitia sarba DOS a hotarat, luni seara tarziu, dupa o sedinta-maraton de cinci ore, sa remanieze Guvernul prin introducerea a doua portofolii noi si infiintarea a inca doua posturi de vicepremieri, pentru a mai calma animozitatile care au dominat in ultima vreme scena politica a tarii. Doar ca efectul nu a fost cel scontat. In loc sa duca la calmarea ambitiilor, remanierea a avut un adevarat efect de bumerang. Prin oferta celor doua posturi de vicepremieri – functii distribuite, desigur, dupa criterii pur politice -, DOS a urmarit stabilirea unor relatii acceptabile cu Partidul Reformist din Voivodina si Partidul Noua Serbie, fomatiuni cu care coalitia ar fi direct interesata sa dezvolte o colaborare eficienta. Din pacate insa, problemele politice nu se pot rezolva chiar atat de simplu: Velimir Ilici, liderul Noii Serbii, a refuzat postul, argumentand ca a asteptat prea mult pentru un post guvernamental, iar acum este mult prea tarziu pentru a mai trasa o colaborare cu cei din coalitia DOS. El s-a aratat nemultumit si a declarat presei ca isi lanseaza campania electorala pentru postul de premier.
Premierul sarb, Zoran Djindjici, a declarat ca – in cazul in care Ilici nu se va razgandi -, postul nu va fi oferit altcuiva. Desigur, se stie ca astfel de posturi sunt, de fapt, mai mult protocolare, iar cei care le detin nu au prea multa putere de decizie.
Reformele sunt din nou in primul plan
Cabinetul reformat considera ca una dintre cele mai importante probleme este continuarea reformei economice. Coalitia DOS si-a propus sa nu mai acorde atata atentie chestiunilor politicii de partid si sa se concentreze pe echilibrarea situatiei economice si pe probleme legate de Justitie si siguranta publica.
Djindjici a declarat ca va fi reluata si dezbaterea pe marginea relatiilor cu autoritatile din Muntenegru. Premierul este de parere ca acordul cu privire la formarea statului Serbia-Muntenegru va fi ratificat de Parlament, indiferent de initiativa Partidului Crestin-Democrat de a organiza un referendum cu privire la independenta Serbiei.
Indiferent cine sta insa in spatele acestei initiative, ea a reusit sa bulverseze nu doar elita politica belgradeana, ci si populatia sarba. Potrivit sondajelor, sarbii par sa fie destul de afectati de destramarea marii Iugoslavii. Nu ar fi de mirare ca initiativa crestin-democratilor sa aiba efectul urmarit.
Comentatorii politici sarbi isi pun insa pe buna dreptate intrebarea de unde are un partid atat de mic si nesemnificativ banii necesari pentru declansarea vastei campanii publicitare cu privire la organizarea referendumului. Ei sunt de parere ca ar fi vorba chiar de mana lui Djindjici, opozant vehement al ideii promovate si dusa la bun sfarsit de presedintele Kostunica.
FMI imprumuta Iugoslaviei 829 milioane de dolari
Fondul Monetar International (FMI) a aprobat, luni, un program de imprumut in valoare de 829 milioane de dolari pentru Iugoslavia, pe o perioada de trei ani, acordul facand posibila si restructurarea datoriilor pe care statul le are la creditorii internationali, transmite Reuters.
Aprobarea intervine in pofida impotrivirii manifestate de Statele Unite, cel mai important si mai influent membru al FMI, nemultumit de sprijinul autoritatilor iugoslave pentru tribunalul crimelor de razboi.
-FMI apreciaza realizarile impresionante ale autoritatilor de la Belgrad in sensul stabilizarii si al procesului de reforma de dupa anul 2000. Cu toate acestea, o serie de probleme majore continua sa existe in Iugoslavia-, a declarat directorul executiv adjunct al institutiei internationale, Anne Krueger.
In baza acordului, o prima transa, in valoare de 64 milioane de dolari, va fi eliberata imediat. De asemenea, FMI a eliberat o transa finala, tot in valoare de 64 milioane de dolari, din programul de imprumut de 255 milioane de dolari aprobat in luna iunie a anului trecut si care va expira cu aceasta ocazie.
Potrivit guvernatorului bancii centrale din Iugoslavia, Mladjan Dinkic, programul incheiat cu FMI constituie cel mai semnificativ succes de ordin economic pentru Guvernul tarii, precum si un important semnal pentru investitorii straini.
-Acesta este cel mai mare succes pe care l-am realizat in ultimul an si jumatate. Am ajuns la momentul in care putem spune ca economia si statul, chiar si din punct de vedere politic, nu vor mai merge in directia gresita-, a mai spus Dinkic.
Acordul cu FMI va putea determina Clubul creditorilor de la Paris sa permita Iugoslaviei o restructurare a datoriei. Programul de imprumut cu institutia internationala a fost o conditie la incheierea, in luna noiembrie a anului trecut, a pactului pentru reducerea cu 66% a datoriilor in valoare de 4,5 miliarde de dolari pe care Iugoslavia le are la Clubul de la Paris.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
