
Copiii din căminele deschise de diverse fundații riscă să devină „marionete“ pe spinarea cărora aceste organizații umanitare speră să „mulgă“ bani de la stat, fără a avea, însă, proiecte concrete. Numai că legea spune clar: funcționarea centrelor de plasament pentru minori ale acestor fundații nu poate fi sprijinită cu fonduri de la stat, decât dacă există proiecte comune cu autoritățile locale sau cu instituții din domeniul protecției copilului. Ciudat este recentul caz din județul Brașov, unde asupra a trei frați a fost făcut un abuz de către Ianis Calos, președinta Fundației „Casa Mea“ din localitatea Prejmer. Aceasta a adus, cu tot cu bagaje, trei frați, minori, de la căminul organizației umanitare la ușa Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brașov sub pretextul că „au un comportament inadecvat și că nu mai dorește să se ocupe de îngrijirea lor“. Copiii erau încredințați spre protecție specială de plasament la Fundația „Casa Mea“ prin trei sentințe civile, din 4 iulie 2007, ale Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov. În momentul în care a dat afară cei trei copii din cămin, Ianis Calos a uitat și de statul fundației, și de cele trei sentințe. „Între DGASPC Brașov și toate fundațiile din județ sunt încheiate protocoale de colaborare. Fundația «Casa Mea» avea obligația prin statut și prin cele trei sentințe civile să aibă grijă de cei trei frați. Prin ceea ce a făcut a încălcat trei sentințe civile. Dacă nu mai dorea să aibă grijă de minori se putea adresa Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov. DGASPC Brașov propune autorităților competente retragerea licenței fundației și, implicit, închiderea centrului“, a declarat, pentru „Curentul“, purtătorul de cuvânt al DGASPC Brașov, Radu Mailat. Pe de altă parte, centrul de plasament al fundației are o capacitate de 12 locuri, iar până ca Ianis Calos să-i dea afară pe cei trei frați erau ocupate nouă locuri. Acum, acolo, mai sunt șase copii. Întrebarea este: de ce nu erau ocupate toate locurile? Un răspuns în acest sens a încercat să dea Ileana Savu, secretar de stat în Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului: „Probabil în spatele acestui caz se ascunde lipsa banilor“. Pe de altă parte, președintele unei fundații, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a precizat că „fundațiile nu au niciun drept asupra acestor copii, ei fiind ai statului, nu ai organizațiilor umanitare“. „Ceea ce s-a întâmplat în județul Brașov este un semnal că se încearcă folosirea copiilor aflați în centrele deschise de fundații pentru a aduce bani din altă parte, decât așa cum este prevăzut în lege. Când își vor întrerupe activitatea unele fundații, vor da înapoi apartamentele pentru acești copii luate împreună cu autoritățile locale și direcțiile pentru protecția copilului?“.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
















