Mostenirea unui miliardar american, vanata de 400 de urmasi romani

Ioan Oprea Carstocea, din Sacele, a murit in America, la inceputul secolului trecut. 400 de romani se lupta pentru mostenire. Mostenitorii pretind ca averea lui se ridica la cateva zeci de miliarde de dolari. A adunat bani din aur, petrol si afaceri cu automobile. Urmasii sai din Romania spun ca l-ar fi sponsorizat si pe John Ford, viitorul magnat al industriei de automobile, pe vremea cand acesta era student. Pentru ca nu a lasat nici un testament, toate rudele se simt indreptatite sa-l mosteneasca. Au aparut urmasi prin toata Romania, dar si in alte tari.

Averea lui Carstocea

Carstocea s-a nascut in comuna Turches din Sacele, la 2 iulie 1828. In preajma revolutiei pasoptiste a fugit din Ardeal. A fost nevoit sa plece ca sa nu fie luat la oaste, in armata imperiului austro-ungar. S-a imbarcat pe un vas cu destinatia America, impreuna cu un var de-al sau, Bucur Carstocea. In Tara Fagaduintei a avut multe de indurat, pana si-a facut un rost. Intr-o buna zi, norocul i-a suras. A facut avere.

Miliardarul a murit in 1902, intr-un spital din New York. Nu a apucat sa-si scrie testamentul, dar si-a dorit ca averea sa ajunga la rudele din tara. Neamurile au aflat de moartea lui dintr-o gazeta nemteasca.

Rugaciunea Reveicai

-Eu am primit stire din America de la fratele meu, Ioan Carstocea, care emigrase acolo, ca i s-au dat doua pogoane de pamant. Cand a vrut sa are, a dat peste o stanca din piatra, care lucea; el a luat o bucata si, ducand-o la analize, a constatat ca era aur si astfel locul acela a devenit baie de aur. El n-a trait mult si a murit, iar eu am trimis scrisori crezand ca mi se va da si mie ceva din averea sa-, scria autoritatilor romane, in 1949, sora sa, Reveica. Stabilita la Ploiesti si ajunsa la o varsta foarte inaintata, femeia spera inca sa-si mosteneasca fratele raposat.

Interventiile lui Tache Ionescu si Bratianu

Primul congres al mostenitorilor a avut loc in 1926, la initiativa ziaristului Dinu Dumbrava, de la cotidianul -Dimineata-. Doi ani mai tarziu, cativa dintre ei au plecat in America, pe urma averii, si nu s-au mai intors. Acasa s-a mai auzit doar ca unul a fost impuscat in Chicago, pe strada, si altul in Los Angeles. De ceilalti nu se mai stie nimic.

Mostenitorii au apelat pana si la Guvernul Romaniei. Doi prim-ministri interbelici, Tache Ionescu si Bratianu, au facut demersuri la Budapesta, in numele statului roman, insa Guvernul maghiar a sustinut mereu ca Ion Carstocea este ungur, fiind nascut in fostul imperiu.

Al doilea congres a fost organizat in 1936, la Bacau. O alta delegatie a plecat in America si nu s-a mai intors.

Avocatul diavolului

Dupa razboi, in 1966, Ioan Toma Brenciu, unul dintre mostenitorii legali, scrie Bancii Nationale si Ambasadei Statelor Unite, de unde primeste doar raspunsuri evazive. Apoi contacteaza un avocat din Cleveland, John R. Vintilla. Avocatul vine la Bucuresti in 1969. In urma unei adrese trimise Bancii Romane de Comert Exterior, intra pe fir Securitatea. Ioan Toma Brenciu este cautat de un securist, Francisc Bologi, care ii promite ajutorul, fiind si el ruda cu Carstocea. Pana la urma se dovedeste ca John R. Vintilla, avocatul roman din Cleveland, colabora cu Securitatea.

Ultimul congres al mostenitorilor

Dupa caderea comunismului, povestea miliardelor-fantoma este repusa pe tapet de catre ziaristul brasovean Mircea Brenciu, unul dintre descendentii lui Carstocea, care a convocat cel de-al treilea congres. Intalnirea a avut loc in 8 august 1993, la Liceul -Andrei Saguna-. Al patrulea congres a avut loc in acelasi loc. Tot la Brasov, s-a infiintat o asociatie cu numele -Ioan Toma Brenciu-, in care s-au inscris multi urmasi, dornici de inavutire.

-Avem impresia ca s-a petrecut, cu averea lui Carstocea, una dintre marile escrocherii ale secolului. E greu de presupus ca Securitatea nu s-a bagat sau ca Ceausescu n-a incercat sa intre in posesia banilor. Prin 1991-1992, premierul Vacaroiu vindea un munte din SUA care, probabil, era mostenit de la fostul regim. De unde pana unde avusese Ceausescu munti in America?-, spune Mircea Brenciu.

Operatiunea -M-

In 1955, tanarul ofiter de Securitate Ioan Mihai Pacepa ajunge seful operatiunii -M- care se ocupa de jecmanirea averilor si mostenirilor romanilor emigrati. Dupa fuga sa in SUA, Pacepa a explicat cum functiona acest sistem. -Daca emigrantii nu aveau rude apropiate in tara, DIE le inventa. Dupa ce romanii emigranti mureau, avocatii care lucrau pentru ambasada le vindeau proprietatile in beneficiul Guvernului roman-, declara fostul sef al Securitatii.