De 20 de ani de când ființează pe scena politică românească, UDMR-ul continuă prin orice mijloace și cu orice prilej să atace mediatic statul român pentru a crea breșe favorabile realizării autonomiei Ținutului Secuiesc. Pe de altă parte, radicalii și moderații din cadrul Uniunii și al organizațiilor civice maghiare și-au dat mâna în sfidarea simbolurilor statului român: drapel, sigle și chiar Constituția. În acest context, candidatul UDMR la președinție, Kelemen Hunor, a declarat ieri că articolul 1 din Constituția României ar trebui modificat, deoarece nu este corect.
Potrivit acestuia, deși cei pe care îi reprezintă sunt de acord cu faptul că România este stat unitar și indivizibil, național nu are cum să fie, având în vedere că 10% din populația țării reprezintă o altă etnie. „Noi de fiecare dată am spus: în legătură cu articolul 1 avem o singură problemă – sintagma de stat național. Sintagma de stat unitar e ok, indivizibil, nu avem nimic, dar nu suntem de acord cu stat național“, a spus Hunor. Practic, afirmațiile candidatului Uniunii sunt de natură să amenințe securitatea națională a României și ridică semne de întrebare cu privire la faptul că UDMR se bucură de prea multe drepturi în comparație cu minoritatea românească din Ungaria, care este limitată de autoritățile budapestane.
Autonomia, un țel absolut…
„Poți să spui că statul este un stat multietnic, poți să spui că există minorități și atunci nu mai vorbim de stat național. Stat național în acest moment nu există decât pe hârtie și poate în gândirea câtorva politicieni“, a afirmat Hunor. Pe de altă parte, liderul Uniunii încearcă să reactiveze un tip de revizionism specific epocii dualiste austro-ungare, când era o organizare federalistă. Dacă s-ar schimba articolul 1 din Constituție, s-ar crea un precedent periculos în ceea ce privește dezmembrarea României, pe fondul adâncirii clivajelor socio-economice dintre Vechiul Regat și Transilvania, de care ar putea profita liderii Uniunii. În fond, situația ar fi asemănătoare cu doleanțele maghiarilor din Voievodina sârbească și din Slovacia. Contestarea legii fundamentale a statului român de către Hunor vine pe fondul organizării unei mari manifestații a tuturor edililor și liderilor organizațiilor politice maghiare din Secuime care să discute, pe 5 septembrie, referendumurile pentru autonomie. În momentul de față, chestiunea autonomiei secuimii sub orice formă trebuie analizată cu simț de răspundere de autoritățile statului, pentru a contracara breșele pe care Uniunea le sapă sistematic, de 20 de ani încoace, în trupul statului român.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
