Legea salarizării a primit OK-ul de la FMI și Banca Mondială

Premierul Emil Boc și miniștrii Finanțelor și Muncii au analizat ieri, la sediul Ministerului Finanțelor, observațiile primite de la FMI și CE pe marginea Legii salarizării unice. Proiectul de lege privind salarizarea în sistemul bugetar și anexele în care sunt trecuți coeficienții funcțiilor aferente angajaților la stat au fost trimise såmbătă spre analiză reprezentanților Fondului Monetar Internațional (FMI) și experților Comisiei Europene, pentru ca aceștia să prezinte eventualele obiecții pe varianta finală a legii.
Actul normativ va fi trimis astăzi, la prima oră, la Parlament.
Premierul Emil Boc s-a întâlnit, ieri, cu miniștrii Finanțelor și Muncii, la sediul Ministerului de Finanțe, cu care a discutat pe marginea observațiilor Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale cu privire la Legea de salarizare unitară a bugetarilor. Pe lângă Gheorghe Pogea și Marian Sârbu, la întâlnire au participat și secretarii de stat din cele două ministere. La Guvern s-au întâlnit grupurile de lucru, formate din specialiști, pentru a îngloba observațiile Consiliului Legislativ în textele proiectelor de lege vizând salarizarea unică în sistemul bugetar și restructurarea agențiilor din subordinea Guvernului.
Întâlnirea de ieri, de la MFP, a avut loc după ce premierul Emil Boc și miniștrii Muncii, Justiției, Finanțelor și Educației au discutat sâmbătă, timp de aproximativ trei ore, la Palatul Victoria, pe marginea ultimei forme pe care au luat-o cele trei legi pentru care Guvernul își va asuma răspunderea, după ce au fost introduse amendamentele convenite.
În cursul zilei de sâmbătă, premierul și miniștrii au verificat, cu stenograma ultimei ședințe de guvern în față, dacă modificările decise în acea reuniune au fost incluse în legile asumării, iar discuția asupra salarizării unitare nu a vizat coeficienți, ci în special numărul mare de persoane asimilate magistraților, au declarat surse participante la discuție.
Astfel, în varianta convenită la Guvern, coeficientul 1, care reprezintă baza la care se raportează toate salariile din sistemul bugetar, va fi egal cu salariul minim brut pe economie, stabilit la 705 lei pentru 2010, iar angajații cu studii superioare urmează să primească cel puțin 1,75 salarii minime pe economie (1233,75 lei).
Președintele rămâne singurul demnitar cu 12 salarii minime pe economie (8460 de lei). Pentru primul ministru este prevăzut un coeficient de 11,8 (8319 lei), pentru vicepremier de 11,6 (8178 lei), iar pentru miniștrii un nivel echivalent cu 11,2 salarii minime (7896 lei), arată proiectul trimis sindicatelor.
Șefii Senatului și Camerei Deputaților vor avea un coeficient de 11,8 (8319 lei), în timp ce vicepreședinții celor două camere vor avea un coeficient de 11,6 (8178 lei).
Pentru secretarii și chestorii Camerei Deputaților și Senatului va fi acordat un coeficient de salarizare de 11,4 (8037 lei), iar liderii grupurilor parlamentare vor fi remunerați cu echivalentul a 11,2 salarii minime (7896 lei).

67 milioane de lei vechi pentru un parlamentar

Pentru senatori și deputați, coeficientul de salarizare prevăzut este de 9,60 salarii minime (6768 lei).
Secretarul de stat va fi remunerat cu echivalentul a 9,55 salarii minime (6732,75 lei).
În forma transmisă sindicatelor, președintele Curții Constituționale și cel al Curții de Conturi sunt remunerați cu 11,8 salarii minime (8319 lei), ca și premierul, iar un judecător la Curtea Constituțională primește 11,6 salarii (8178 lei).
Octavian Ojog, secretar de stat în Ministerul Justiției, a declarat, după discuția de vineri seara cu reprezentanții guvernului, că magistrații nu își vor pierde sporurile de stres de 50% și pe cele de confidențialitate de 15%, în condițiile în care 35% din valoarea acestora va fi introdusă în salariu, iar 30% vor reprezenta, în continuare, sporuri.
„Forma proiectului convenit în această seară ne mulțumește. Sperăm să-i mulțumească și pe magistrații din România. Noi suntem de acord și cu scăderea coeficienților pentru șefii din justiție, iar veniturile angajaților din justiție nu vor scădea în 2010“, a precizat Octavian Ojog.
Primarul general al Capitalei va avea 11,4 salarii minime (8037 lei), viceprimarul 10,6 salarii (7473 lei), președintele de consiliu județean (categoria I) 11,2 salarii (7896 lei), primarul de municipiu (cu peste 320.000 locuitori) 8,4 salarii (5922).
La nivelul învățământului superior, un rector va fi plătit cu echivalentul a 8,15 salarii minime (grad I) – 5745,75 lei și 8,45 salarii (grad II) – 5957,25 lei, iar un decan cu 7,85 (gradul I) – 5534 lei și 8,15 (gradul II) – 5745,75 lei.
Un șef de catedră va avea echivalentul a 7,55 salarii minime (gradul I) – 5322,75 lei și, respectiv, 7,85 salarii (gradul II) – 5534,25 lei.
Un profesor universitar va avea un coeficient maxim cuprins între 6,40 (pentru o vechime de 10-15 ani) – 4512 lei și 7,60 (peste 40 ani în învățământ) 5358 lei, iar un profesor grad I va avea un coeficient maxim între 3,85 (vechime 2-6 ani) – 2714,25 lei și 4,30 (peste 40 ani) – 3031 lei.
În document se mai arată că, la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, încetează o serie de drepturi salariale suplimentare, stabilite prin acte juridice în favoarea personalului autorităților și instituțiilor publice, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, precum și sporul de mobilitate.