Elevii și studenții sunt cei mai mulțumiți de ceea ce se întâmplă în școlile, liceele și universitățile din România. Spre deosebire de aceștia, românii care au făcut școala în anii ‘50-’70 se arată total nemulțumiți de ceea ce a devenit acum învățământul românesc. Potrivit unui studiu realizat de GfK Romånia, doar 13% dintre repondenți nu au nimic de comentat de rău despre unitățile preșcolare, școlare și universitare. Peste jumătate dintre români au o părere bună despre dascăli, în sensul că îi consideră bine pregătiți. În același timp, 50% dintre participanții la studiu au spus că profesorii sunt motivați să predea elevilor și studenților cursurile cât mai bine.
Școala românească de astăzi este mai prost văzută decât acum 15 ani. Românii cu vârste între 45 și 64 de ani, care au făcut școala în anii '50-'70, sunt cei mai aprigi critici ai învățământului nostru. La polul opus se situează elevii și studenții care sunt cei mai mulțumiți de ceea ce se întâmplă în școli, licee și universități. Potrivit unui studiu realizat de GfK România, 50% dintre români sunt nemulțumiți de învățământul românesc și numai 13% sunt mulțumiți. Restul au „adoptat“ o poziție neutră. Totodată, 58% dintre intervievați au spus că, față de acum 15 ani, situația în școli, licee și universități s-a înrăutățit. „74% dintre românii cu educație superioară consideră că învățământul românesc are o calitate mai scăzută decât în trecut. Elevii și studenții sunt cei mai mulțumiți de școala românească, numai 24% dintre aceștia având o părere negativă“, se arată în studiu. Peste jumătate dintre români au o părere bună despre dascăli, în sensul că îi consideră bine pregătiți. În același timp, aproximativ 50% dintre repondenți au spus că profesorii sunt motivați să le predea elevilor și studenților cursurile pe înțelesul lor și să-i ajute să învețe. Aproximativ 30% dintre români s-au arătat nemulțumiți de faptul că învățământul românesc încurajează „învățatul pe dinafară“ sau „tocitul“. 50% dintre români consideră că informațiile și datele primite de elevi la cursuri le vor fi utile în viitor, în carieră. Pentru 75% dintre români limba și literatura română, matematica, o limbă străină, istoria și geografia sunt cele mai importante materii din programa școlară. În același timp, 35% dintre repondenți au spus că trebuie pus accent și pe utilizarea calculatoarelor în școli și licee.
România, după Bangladesh în topul competitivității forței de muncă
În această vară, România ocupa locul I în lume, cu 73% dintre angajatori care întâmpinau probleme în acoperirea nevoilor de personal. „Aproape 80% dintre absolvenții de învățământ superior activează profesional în altă specialitate decât în cea în care s-au pregătit“, se arată în studiul „Universitatea și cunoașterea“, coordonat de prof. dr. Anton Anton. Îngrijorător este că România se situează pe locul 85 în topul competitivității forței de muncă, după țări ca Burkina Faso, Bangladesh, Tunisia, Madagascar și Kenya. Potrivit studiului, „starea sistemului educațional din România nu s-a ameliorat în ultimii doi ani, țara noastră fiind pe ultimele locuri în Europa din acest punct de vedere“. În învățământul superior de stat, în anul universitar 2008/2009 numărul studenților a scăzut la 480.239, față de 526.844 în anul 2007/2008. În învățământul superior privat, a crescut numărul studenților de la 380.509 în anul universitar 2007/2008, la 410.859 în anul universitar 2008/2009.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
