Lucian Croitoru: Plătim astăzi prețul politicilor greșite din 2006-2008

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, fost reprezentant al Romåniei la FMI și ginere al lui Mugur Isărescu, a acordat HotNews.ro un interviu în care vorbește despre posibile atacuri pe leu, creșterea taxelor și despre riscurile în privința adoptării euro.
„Atacurile sunt practicate atunci cånd există vulnerabilități. Nu BNR trebuie să fie pregătită, ci țara. Dacă fundamentele sunt bune, șansele ca o bancă centrală să se confrunte cu astfel de atacuri sunt mai mici. În plus, este foarte important rolul pe care piața îl joacă pe termen mai îndelungat“, spune Croitoru, referitor la atacurile speculative la adresa monedei naționale. Consilierul guvernatorului precizează că, dacă nivelul cursului de schimb este în linie cu fundamentele în perioada premergătoare adoptării euro, stimulentele pentru atacuri speculative sunt reduse. „Este deci nevoie de politici coerente. Nu e vorba numai de BNR. Această idee se poate înțelege mai bine uitåndu-ne la experiența anilor 2008 și 2009“, adaugă Croitoru, precizånd că politica fiscală în Romånia anului 2008 a echivalat cu „dezarmarea unei armate înainte de razboi“.
„Pentru a evita atacuri speculative, BNR trebuie ajutată cu politici responsabile inclusiv în aria fiscală. Altfel, BNR nu face miracole“, spune Croitoru.
Fără reforme, creșterea impozitelor este inutilă
Referitor la adoptarea monedei unice europene, Croitoru spune că riscul major vine de la deficitul bugetar, a cărei aducere în limita menționată va fi dificilă dacă se are în vedere nivelul prevăzut pentru acest an. „Fără reforme serioase ale cheltuielilor publice, acest obiectiv nu va putea fi atins decåt cu creșterea unor impozite majore. Dar și creșterea acestora nu este justificată dacă nu se fac reforme. Presupunånd o politică monetară prudentă, ceilalți trei indicatori depind de performanța bugetară“, avertizează Croitoru.
Pe långă deficitul bugetar, riscurile ar mai putea veni de la neîndeplinirea criteriilor de acceptare în ERM II (Mecanismul Cursului de Schimb II, Romånia trebuind să participe la acest mecanism timp de minim doi ani pentru a putea intra în zona euro – n. r.) sau de la o eventuală instabilitate în ERM II.
Aceste criterii vizează deficitul bugetar, care trebuie să fie sub 3 procente din PIB; inflația, care trebuie să nu depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale (pp) inflația celor mai performante trei țări; dobånda pe termen lung, care nu trebuie să depășească dobånda celor mai perfomante trei țări în termenii stabilității prețurilor cu mai mult de 2 pp; și datoria guvernamentală, care trebuie să fie sub 60 procente din PIB. În ceea ce privește reluarea creșterii economice, este de dorit ca reluarea consumului să se facă la rate sustenabile, astfel încåt creșterea economică să rămånă sustenabilă. „Pentru aceasta sunt politicile, pentru a influența structura stimulentelor. Depinde însă de cum le utilizezi (…) Cåteodată, decidenții cred că vremurile bune țin la nesfårșit și utilizează politicile în mod greșit. Pentru mine este clar că în perioada 2006-2008 era nevoie de surplusuri bugetare. Am spus-o mereu, chiar atunci. A spus-o și FMI. Au preferat să crească salariile atunci în mod aberant decåt să economisească. Astăzi se plătește prețul“, mai spune Croitoru.